sâmbătă, 28 martie 2009

Auzi fază !

Ştii de faza cu ăia 10 mii pe care nu mi i-a primit la metroi? Aseară i-am dat la bar că era întuneric, nu se vedea şi mi i-a luat. Şi peste vreo juma' de oră îmi iau yo altă bere şi-mi dă restu' ăia 10 mii rupţi înapoi! Haide mă!! Oricum am scăpat de ei. I-am lăsat la Mihăilă pentru taxi.

Handsfree

Dacă mergi pe stradă şi te uiţi la oamenii ăştia care nu ştiu cum să mai meargă ca să nu-şi strice încălţările înainte de termen o să observi că o mare parte dintre ei sunt nişte căşcaţi. Nu căscaţi care dau cu capu' în stâlp. Căşcaţi adică cei cu căşti care au fost fascinaţi cu câţiva ani în urmă când au apărut telefoanele cu mp3, radio, handsfree sau mp3 playerele. Unii sunt chiar atât de obsedaţi încât îşi cumpără nişte căşti imense obţinând un aspect destul de...hai mă ce naiba te crezi în turnu de control? Sau în elicopter? Se vede că eşti elicopterizat la cap dar oi fi tu sexy chiar dacă ai capu de 2 ori mai mare. Nu pentru mine Doamne fereşte...pentru d-ăştia ca Naomi. Glumesc mă! Dar oricum tot la gagici mă uit nu la elicopterizaţi. În fine şi yo sunt la fel de căşcat oriunde mă duc şi vreau să zic căşcat nu elicopterizat. Ca să nu mă plictisesc în timp ce mă holbez la gagici am muzica după mine ca să am atmosferă, nu? Pey da! Şi după 1 an şi ceva în care am fredonat mp3-uri şi handsfree-uri de la Nokia şi Sony Ericsson (da mă fac reclamă că n-ai mai auzit de Nokia) pot să spun c-am găsit destule dezavantaje la ele. În primul rând, cine o fi inventat primul handsfree? Eu cred că handsfree-ul este invenţia unei femei bine dotate. Hai nu-mi spune că n-ai alergat niciodată în timp ce aveai handsfree-ul la gât fără să ai căştile îndesate în urechi. Alergând observi că încep să-ţi sară căştile ca la balamuc dacă n-ai un hanorac sau ceva peste ele. Şi uite aşa o femeie inteligentă şi super dotată s-a găsit într-o zi frumoasă de vară să alerge după...ea ştie ce. După p... sau după ce vrei tu. După portocale mey! Vroia să se asigure că nu se vând toate înainte să ajungă ea la chioşc. Şi alergând (te-ai prins că mă refeream la ţâţe când am zis dotată da?!), au început să-i sară ţâţele de parcă ar fi făcut dragoste cu trotuarul. Şi uite aşa s-a angajat ţâţoasa la departamentul de invenţii Nokia şi a inventat handsfree-ul ca să se răzbune pe masculi în special că prea o duc ei bine. Un alt dezavantaj ar fi senzaţia cămaşă de forţă pe care poţi s-o ai în anumite poziţii. Am păţit acum 2 ani la Câmpina când eram la baie, aveam telefonul în buzunar, căştie în urechi şi m-am aşezat pe...aşa. Veşeu mă căscato! Despre ce credeai că vorbesc? Şi nu s-a întâmplat nimic până când a trebuit să mă ridic în picioare ca să...(nu făcusem doar şuşu) şi s-a întâmplat ceva, neaşteptat. S-a întins firul, mi s-au smuls căştile din urechi şi s-au izbit de ciment. Am făcut nişte ochi...Doamne Dumnezeule să vezi că le-am căcărisit. Şi au mers câteva luni bune până s-a stricat mufa că Nokia avea talent la d-astea. Şi mi-a vândut un coleg alte căşti tot de la Nokia care au mers bine 2 zile până s-a stricat iar mufa care era şi mai proastă. Afacere nene...am avut un 6230i şi am băgat la bani în el de m-am plictisit, cred că vreo 4-5 milioane şi l-am vândut cu 1 mil 800 la unu că vroiam să scap de el. Şi-am mai păţit o chestie astă toamnă când am fost în cabina de probă să probez nişte nădragi eleganţi, că vroiam să-mi iau costum. Mi-am dat blugii jos şi am lăsat firul să atârne şi când să mă îmbrac la loc am observat că lungimea firului a crescut fără motiv de mi s-a format un covrig în jurul oolelor. De nu l-am rotit şi răsînvârtit...nu ştiam ce să-i mai fac, am mers vreo 2 minuţele prin Unirii aşa până am realizat că sărise firul din cleştişorul de la gât care era să-l uit săptămâna trecută la drăguţa de Alina că şi l-a prins de tricou şi n-avea de gând să mi-l mai dea. A vrut să se răzbune pe mine că i-am ciordit un pix anu' trecut pe care i l-am dat înapoi pân' la urmă, numai ştiu. Adică nu i l-am dat şi l-a "recuperat" ea cumva.Şi că tot vorbeam despre Magazinul Unirii care e mai degrabă Mall...ştiu c-am alergat atunci o grămadă să-mi caut pantofi şi-am găsit numa' schiuri de pantofi şi d-ăia de beţiv. Şi mama lasă că iei pantofi chinezeşti de la tati sau îţi iei din piaţă cu 300 (de mii nu de roni).Am făcut yo o faţă şi-am rămas fără pantofi pân' la urmă. Da' n-a fost problemă că la următoarea filmare mi-au împrumutat ăia pantofi cu care am avut bunăvoinţa de a călca în...vezi şi tu aritcolul: A.C.C. Şi oricum am primit o pereche de pantofi de la un bunic care când i-am văzut m-am crucit. Mă uitam la ei...ce fac yo cu ăştia că-s buni numa' de înmormântare. P.S. Mdaaa ştiu că există căşti cu blutut da' trebuie să le tot încarci şi nici nu-s foarte eftine. Plus că ai handsfree, ai reportofon oriunde eşti fără să ştie nimeni că tu doar asculţi muzică sau cel puţin aşa pare. Pentru mine handsfree-ul cu fir Sony Walkman rămâne marele lover.