be şi între timp a apărut taică-su să-l ducă acasă că ce departe stătea. Yo dacă alerg şi prind semaforul pe verde nu cred că depăşesc 1 minut de la poarta lui idioată pân' la şcoala aia cretină. Da' aşa erau părinţii lui grijulii. La fel ca bunicul stimabilului Vrabie care avea obiceiul să-l care pân' la şcoală şi înapoi inclusiv în clasa a treia când toţi prichindeii învăţaseră de 1 an drumul spre casă. Diferenţa dintre cei doi era că Vrabie îşi căra singur ghiozdanul lat, comunist şi handicapat pe când Mugurel îşi căra doar hainele şi părul din cap că ghiozdanul era pe umărul lui taică-su. Şi tot aşa mai multe zile vorbeam cu Mugurel la sfârşitul orelor până când el învăţase să se întoarcă singur acasă. I-am spus că şi eu ştiu să ajung acasă dar trebuie s-o aştept pe soră-mea. Şi aşteptam yo de zor şi sormea nu mai venea şi Mugurel că să mă duc singur dacă ştiu. Şi am ajuns acasă, bunicii mei foarte "Bravoo!!! Ai venit singur!". Mă aşteptam să se supere sormea că nu m-a găsit dar s-a bucurat că nu trebuia să mă mai ia în fiecare zi. Şi yo nici nu mi-am dat seama atunci. În fine am rămas prieten bun cu Mugurel după aia s-a îmbolnăvit de nu ştiu ce şi a lipsit o lună. Şi culmea că eram foarte atent când striga catalogul şi nici pomeneală de Mugurel. Cum aşa când Mugurel era cu mine în clasă. Am aflat după aia că-l chema altfel. Nu-ţi spun cum că nu-i frumos să dezvălui identitatea omului. În orice caz avea un nume destul de amuzant. Întreabă-mă personal dacă ţii neapărat să ştii. Şi s-a vindecat Mugurel a venit la şcoală şi când i-a strigat numele Tofanca el a zis prezent şi eu am aflat în sfârşit identitatea Mugurelului. Şi pân' la urmă am fost la el acasă a venit şi el la mine. Ai lui erau super de treabă, când am fost la el mi-au dat să pap. Adică n-aveam o părere proastă despre Mugurel cum aveam despre Aura de exemplu da' sunt nişte faze amuzante care e mişto să le shareuiesc cu mata. Mata nu măta, tâmpitule ce eşti.
esia...atâta timp cât a avut bunăvoinţa să mă muşte. Şi din câte am înţeles în curtea aia rămăsese doar 2-3 persoane necompostate din circa 15-20 de persoane (nu circa de miliţie) . După ce treceai de dulău venea şi poarta lu' Mugurel, o nenorocire care a schimbat-o între timp. Casa lu' Mugurel avea 2 intrări: o uşă prin baie şi alta prin baicătărie, care era cea mai folosită. De ce se numea baicătărie? Pey pentru că baicătăria era foarte îngustă şi cum te uitai înainte pe partea stângă puteai să observi diverse electrocasnice împreunate ca la Altex: o chiuvetă, lângă chiuvetă, un aragaz, lângă aragaz o maşină de spălat Ardo apoi un cazan de încălzit apa şi o cadă. În fundul baicătăriei un bufet iar pe dreapta mai încoa' vis-a-vis de aragaz o masă unde se putea mânca, se putea pune mortul pe ea şi probabil că se făcea şi sex deşi nu prea cred că oamenii ăştia erau aşa mai de la ţară cu bun simţ. Noi ăştia de la oraş suntem cu perversiunile sexuale. Şi tot în baicătărieee...nu, veşeul nu era în baicătărie, veşeul era în curte. Dacă ploua te duceai cu umbrela sau aşteptai să nu mai plouă sau făceai şuşu în cadă dacă asta era tot ce vroiai. Şi oricum era mişto făcut zidit să reziste la cutremur, nu cocioabă d-aia în fundu' grădinii (că nici n-avea grădină) de te ia furtuna cu tot cu coşmelie. Şi se putea trage şi apa, deci nu era căcăstor. Plus că era foarte economic, atâta timp cât nu stătea în casă cu tine să-ţi pută puteai să tragi apa mai rar. Da' nu foarte rar că dacă se înfunda n-ai făcut nicio afacere. Din baicătărie se intra într-o sufragerie zic yo care el nu că cică-i dormitor unde era un pat, un tembelizor naşpa şi o sobă. Adică avea mai multe dar le menţionez şi yo pe cele importante. Apoi venea holul unde stătea frigiderul şi dormitorul care el cică-i sufragerie. Asta după câţiva ani când şi-a luat mobilă şi şi-a aranjat casa cât de cât.
>>Ai văzut că dacă dai click pe schemă se face mare da? Cum nu râzăreaţo? Pey pentru cine le-am făcut? Ahaa...pentru România!<<>
Jocul Terminator
Prin clasa a treia mi-a cumpărat taică-miu un joc pe televizor Terminator. Oare de ce
se numea JOC PE TELEVIZOR? Mugurel nu s-a prins. L-am pus lângă televizor şi m-am întins în spatele lui (tembelizorului dăăă) să înfig mufa în spate, timp în care Mugurel mă întrebă: "Şi unde se vede?". Unde să se vadă? ÎN CUR! Nu i-am zis asta atunci că eram foarte cuminte şi nu vorbeam urât, da' asta i-aş fi spus acum. Mda...mai am şi acum jocu' ăla cretin care din kkte din scuipate nu mai merge şi când am văzut ce fir puteau să aibă gamepadurile alea care în instrucţiuni scria că le zice joystickuri, mi-am făcut cruce ca Turcu de la Dinamo. D-asta mi-am spart yo ochii ani de zile că era firu' scurt nu că nu existau LCD-uri. Pey uităte mă nene câta firu are comparativ cu un gamepad de PS2. Zi tu că nu-i maţ tranşat. Şi nu mă lua cu faze de genu' pey când a apărut mă PS2, că yo mi-am luat Terminator în 98 şi PS2 a apărut în 2000. Înţelegi mă expiratule?
Dacă era după mintea ăstora care le-au inventat, prin '80 lanţul de la veşeu trebuia să aibă vreo 20 cm. O bună afacere ce-i drept...se vindeau mai multe taburete. Ştii ce-i ăla nu? Scaun fără spătar temboao.
KKTul
În clasa a doua am fost acasă la Goga, unu cu care mă împrietenisem atunci pe lângă Mugurel. Că Mug
urel era aşa mai pămpălău şi încercam să mai vorbesc şi cu alţii. Şi ne jucam noi acasă la ăla în sufragerie până se găseşte un damf de căcat să ne pocneasCĂ CĂile nazale. De unde măh? De la 1 metru de Mugurel...zăcea ditamai kktul de 10 cm, proprietatea câinelui. Cred că avea şi acte pe el. După ce l-a luat cu făraşul şi l-a aruncat de la balcon ce crezi că putea să facă stimabilu' Goga? Caterincă de Mugurel că l-a văzut şi-ăla ce prost era. I-a pus făraşu-n cap de l-a umplut de kkt şi-a fugit în casă. Şi-a pus Mugurel mâna-n cap, s-a umplut de kkt pe gegete...şi încerca să mă mânjească pe mine. Făcuse o faţă.... Apropo ştii pe ce stradă stătea Goga? Pe strada cu Nicu Dărâmatu' :)
Poza cu clasa
Tot prin clasa a treia sau a patra trebuia să facem poză cu clasa. Toţi eram îmbrăcaţi cât de cât elegant iar Mugurel venise în treningul pe care-l purta zi de zi de când începuse anul şcolar. >>Că aşa făcea Mugurel venea de la începutul anului cu un trening şi o pereche de adidaşi pe care-i purta până primea de Moş Nicolae un trening nou şi-şi mai lua nişte adidaşi prin martie când băga bocancii la naftalină. Nu era omu' prea avut da' şi când minţea c-a schimbat 4 adidaşi în vacanţă...să mori tu şi restul anului porţi o singură pereche? Şi îi mai şi lipeşti cu prenadez.<< 
Când l-a văzut Tofanca (te-ai prin că învăţătoarea are numele ăsta cretin da?) l-a trimis acasă să se schimbe şi a venit într-o cămaşă şi nu mai ştiu ce. Când am primit pozele ce să vezi, Mugurel lipsea. Mă uit în poză după Mugurel, unde-i Mugurel. Când colo apare şi Mugurel, adică doar capul lu' Mugurel. A stat deşteptu' în spate de tot chinuit pe vârfuri cât să apară şi el în poză. Putea să fie şi-n curu' gol că nu observa nimeni. Şi nici în timp ce se făcea poza că toată lumea era belită la por...fotograf nu l-a curu lu' Plăcintă. Mi-a scăpat nu? Mdaa ăsta era numele lui de familie. În schimb Bucur a apărut în prim plan îmbrăcat ca la stadion. Pe el nu l-a trimis Tofanca acasă că deh...fusă mai şmecher.
Corvettu'
În altă zi a venit Mugurel la mine împreună cu fra-su Gică, că avea şi frate. Şi ne jucăm noi cu maşinuţe până la un moment dat când iese bătaie cu maşini. Aşa la mişto că ne distram nu ne certam. Şi arunc yo la maşinuţe aruncă ei şi pun mâna pe un Corvette de fier decapotabil care avea 100 grame ca popa. Când îl văd ahh asta e prea mişto ca s-o arunc, o pun deoparte.
Şi continui să arunc la maşinuţe până mă trezesc că lipseşte Corvettu' de lângă mine pe care-l pusesem bine. Mă uit în stânga-n dreapta unde e mă? Gică tu l-ai luat? Când colo Gică avea o faţă îngrozită. Mă uit la Mugurel...era trântit la pământ cu mâinile-n cap. Mă duc la el să văd ce-a păţit, sânge!! Îi dădusem cu Corvettu-n cap. Şi Gică: "Prostuleee!!! I-AI SPART CAPU!!!". Să dau cu spirt ceva nuu că nu ştiu ce. Şi-a dat prostu' cu apă de parcă rezolva ceva.
Pe cât am săpat după petarda aia de joc Terminator să pun o poză cât mai autentică am găsit şi Corvettu'. Da, ăsta e Corvettu' cu care i-am spart capu' lu' Mugurel. Mă aşteptam să fie cât un mp3 în jur de 50 de grame şi când colo...fără să exagerez îţi zic că telefonul de lângă e mai uşor cu câteva grame. Îţi dai seama că dacă-l nimeream în tâmplă îl omoram fără să fie vina mea?! Adică yo am aruncat la ţintă sau el a încasat în freză? Oricum nu făceam yo puşcărie şi dacă făceam ieşeam până acu. În fine, dacă te mai uiţi odată la poză parcă nu poţi să nu te întrebi cum o fi să-ţi iei un telefon în cap? Mugurel ştie :))
Mugurel Rezistorul
Altă dat
ă am tras în el cu puşca cu bile. Se tot lăuda că rezistă şi i-am tras în picior. A ţipat da' cică a rezistat. Unde ai rezistat mă dacă ai ţipat? Adică n-am înţeles ce însemna la el să nu reziste. Să înceapă să plângă, să cadă la pământ sau să nu mai meargă? Cel puţin l-a dobărât Corvettu', la ăsta chiar n-a rezistat. E logic că se ştie: Nicio gagică nu rezistă la Corvette poţi să agăţi pe oricine. În fine era destul de rigid Mugurelul că nu l-am prea văzut să plângă.
Nu l-am împuşcat cu pistolul l-am împuşcat cu o puşcă care din câte-mi amintesc am dezmembrat-o să văd cum arată pe dinăuntru şi n-am mai ştiut s-o fac la loc. Dar cel puţin l-am împuşcat pe Mugurel.
CS-ul, temele şi caramelele
Prin clasa a cincea a început mania Counter Strike. Cum aveam 5000: "Mugurel ai 5000?", "Daaa, mergem în Connex?". Şi mergeam la o sală unde era 10 mii ora ş
i jucam juma' de oră ca disperaţii. Când aveam 20-30 de mii cumpăram caramele şi ne luam şi câte 2 ore. Şi ştiu că odată se juca Mugurel CS şi yo aşteptam să se elibereze un calculator. Şi îi dau o caramea lu' Mugurel, o ia o desface şi o bagă în gură. Pe următoarea o desfac şi i-o dau, se uită la ea şi o bagă-n gură. Pe următoarea i-o dau ambalată, o ia şi o bagă-n gură. Mă uit la el, "Ce faci mă o mănânci cu ambalaj?". Trebuia să-l las să sugă acolo că cine ştie când îşi dădea seama. El foarte mirat cum avea obiceiul să fie de multe ori: "Aaaaah credeam că mi-ai desfăcut-o!". De foarte multe ori Mugurel era foarte mirat când afla lucruri noi şi avea obiceiul să exclame: "Ahh Daaa???". La fel de mirată era şi maică-sa la şedinţă când afla că e în pragul corigenţei de vreme ce ştia că Mugurel învaţă. Dar Mugurel nu învăţa, Mugurel făcea teme şi ce teme făcea....la
fizică cel puţin copia probleme rezolvate făcute în clasă şi cică şi-a făcut tema. A mers şmenu' de multe ori până s-a prins Froneasca (aia dă fuma cu alea de servici şi horcăia ca vita la ore) odată că tema trebuia să aibă un tabel, puncte puncte şi nu ştiu ce linii tâmpite iar el avea probleme cu teoreme. Şi i-a dat şi lui 4 în sfârşit că prea bine o ducea. Şi la matematică inventa el rezolvări ca să fie tema făcută că ce conta. Şi mai făceam şi împreună teme de astea, la ştiinţe (în clasele primare) când ne-a dat de copiat 5 pagini noi am scris pe sărite cât să pară tema făcută. Toată clasa făcuse aproape 4 pagini noi aveam doar 2 şi alea scrise lăbărţat de se uita Tofanca tssssk că-i prea puţin. Pey ce vrei femeie? Un şut în dulapul ăla(i-aş fi zis acu)?! Şi pe câte prostii scria Mugurel cel puţin scria foarte frumos. Cred că avea cel mai frumos scris din clasă ceea ce este foarte bine. Om ordonat nu căscat ca mine.
Viaţă de NFS/Counterist
Şi ne-am tot dus la săli să jucăm CS ba prin Connex, New Age şi pe stradă la Mugurel la o tanti neagră pe care o chema Fifi. Avea niste jafuri de calculatore (3 la număr cu mo
nitoare de 15" şi 1 cu un monitor de vreo 12-13") pe care abia mergea NFS II şi Counter Strike în reluare dacă mai băgai şi boţi. Sau nici n-avea boţi, nu mai ştiu. Şi mai venea fra-su' lu Mugurel, Gică şi îi zicea lu' Fifi aşa mai în şoaptă: "Fifiiii!! Mă laşi şi pe mine cinci minute?" şi Fifi zicea: "Yo numa' pă bani dau yo numai pe bani!", aşa de două ori ca să auzi bine. Normal că numa' pă bani dai că doar nu dai pe servicii...nu mai ştiu cum arăta că eram mic atunci şi nu mă uitam la forme. Şi după o vreme a plecat Fifi şi-au venit alte specimene care se holbau la yo ca la felu' 12,5 când jucam NFS. Îmi făcea observaţie dacă i se părea că apăs prea tare pe butoane, că vai doamne se strică...totuşi nu erau joystickuri de Terminator.
Ghiozdanul lu' Mugurel şi chiulul în exces
Când mergeam la săli Mugurel avea un ghiozdan în toate culorile care îi mai şi plăcea. Roşu, albastru, galben şi verde asortat frumos cu un trening gri şi nişte adidaşi tot gri sau...da' ce contează adidaşii. Şi când l-am întrebat de ce şi-a luat ghiozdan multicolor mi-a spus că i l-a cumpărat maică-sa. Cred că vedea aia alb-negru când i l-a luat sau o fi fost vreun soi de daltonistă. Aşa...şi am început să chiulim ceva de speriat. Luni marţi miercuri eram în Connex joi când erau orele uşoare la şcoală, apoi vineri chiul. Luni iar chiul şi ne-au prins nişte colegi în Connex care căutau şi ei calculatoare libere. De marţi gata domne că ultima zi şi de miercuri mergem la şcoală. Ce să facem mă că miercuri ne-a luat diriginta de urechi: "Credeam că sunteţi bolnavi şi când colo voi eraţi la CALCULATOARE!!", pronunţat într-un fel aparte. Era logic şi oricum ne depista cât de curând că prea se îmbolnăveau *** (Sportivu) şi *** (Mugurel) pe sărite în aceleaşi zile. Sunat părinţii, 9 la purtare, notă foarte bună faţă de 7-ele din clasa a noua luat din acelaşi motiv.
