La prima vedere arată ca un articol monoton mulţumită absenţilor care şi-au luat liber. Te-ai prins că de poze vorbeam, da? Ehh nu, atunci eşti un în cap bătut. Atâta timp cât scriu despre kkt nu e prea mişto să mai pun şi poze cu kkt ca să-mi pută blogu' a toate alea. Că tu dacă vezi un kkt pe o revistă nu cred că-ţi mai arde de citit. Şi nici de holbat la poze chiar dacă scrie Playboy pe copertă.
De ce mi-a venit să vorbesc de kkt, nu că aş fi făcut vreo pasiune pentru asta...doar că, nu pot să mă împac cu ideea când vine vorba de....aolooo. Cum e mă posibil să mi se întâmple de 4 ori în 2 luni un lucru care nu mi s-a întâmplat în ultimii 5-10 ani? Asta din câte-mi amintesc şi dacă nu-s 10 sigur sunt 5.
Round 1
Într-o seară pe la 9-10, se trezeşte sormea că are nevoie de bani pentru nu ştiu ce. Cine merge cu ea pân' la bancomatul din colţ? Sportivu pe post de bodyguard că nu mă trimitea pe mine singur că cică-i golesc cardu' şi oricum nici nu mă duceam singur. La întoarcere, beznă pe stradă, tralala ajungem acasă. Când să mă descalţ mă pomenesc cu o frunză lipită de adidas, o dezlipesc şi o arunc pe parchet. Se uită sormea la mine: "Ce-ai făcut mă, ai călcat în kkt?". Yo nu că-i frunză, "Daaa' şi frunza aia cum stătea lipită acolo?". "E frunză domne!", duc adidasu' la nas, "E kkt!".
Round 2
La aproximativ 24 de ore, da exact 24 se făcea că yo eram pe platou de filmare la o reclama pentru n-ai tu treabă ce. Şi cum stătusem toată ziua încălţat în nişte pantofi cretini pe care mi-i dăduse ăia abia îmi mai simţeam pişoarele. Da' pantofi cretini mey, d-ăia care abia dacă se îndoaie şi-ţi fac picioru' ponce. Când i-am încălţat prima oară ziceai că-s schiuri, mergeam ca un cretin că tot aveam impresia c-o să cad ca prostu' p-acolo. Ca să nu mai zic că m-au făcut să stau în pantofii ăia de la prânz pân' la 10 seara că cică se mai filmează nu ştiu ce da' de unde. Şi-a rupt Sportivu pişoarele de pomana cuţului. Şi cum stăteam acolo pe platou ne cheamă o tipă la rulotă să ne schimbăm că cică gata cu vestimentaţia asta. Între rulotă şi platou, era o parcare pe care doar nu era s-o ocolim nu? Şi-am luat-o prin parcare, a urmat un moment în care am avut impresia c-am călcat pe un morman de frunze şi-am ajuns la rulotăăă. Am intrat m-am descălţat şi în timp ce mă schimbam una dintre tipele alea două (că erau 2) ridică unul dintre pantofi care avea talpa suspect de diferită: "Mey tu în ce ai călcat? O fi kk?". Yo că "Nu ştiu! Nu cred!". După nici 1 minut, începe să pută şi încep să mă simt: "Auzi? Pute! Cred că-i kkt!". Aia nici nu mai simţea duhoarea la cât de agitată era cu ţoalele şi toate kkciunile ălea acolo. Şi se îndreaptă spre pantofi să-i şteargă moment în care am zis să fac şi yo un gest nobil: "Las' că-i şterg yo! Că tot am fost neam prost!". Şi mă îmbrac, mă încalţ în adidaşi iau un pantof şi-un şerveţel umed să-l şterg. Surpriză! Pantoful era suspect de curat de data asta. Îl iau şi pe celălalt, la fel. Mey atunci ce pute? Mă uit şi pe jos, nici urmă de kkt şi-am şters şi yo pantofii aşa în doru' lelii când erau curaţi ca lacrima. Că prima tipă care era de fapt o fătucă mai tinerică a şters tot ce se putea în timp ce yo mi-am tras nădragii pe mine şi-atât. Ca să vezi ce viteză avea, era femeia aia.... cred că ce făceaaa, îţi dai seama ăăăăăh aşa mda. Şi se uitau la mine ăştia de la figuraţie, colegi cum ar veni că ce faci mă acolo? Şi yo mă lăudam cu vitejie: "AM CĂLCAT ÎN KKT!!!". În fine am terminat îi pun în cutie că deja mă obosise porcăria asta. Ce mama măsii pe jos e curat, pantofii e curat şi pute de nicăieri. Şi îi bag în cutie, pun capacu' la cutie, iau cutia în 2 mâini şi i-o dau lu' a doua tipă care o bagă într-un raft şi închide uşa, că era raft cu uşă. Apoi am realizat că am o urmă de kkt pe 2 degete şi-am reuşit în sfârşit să fac legătura. Era kkt sub cutia de pantofi iar tanti aia a luat cutia de pantofi cu kkt sub ea şi a pus-o în raft unde s-a strivit kktul să pută acolo mult şi bine Şi-a închis şi uşa după ea. Când am văzut, am luat 2 şerveţele umede şi am plecat. Culmea kkciunii să pută a kkt şi să nu ştii de unde. Doamneee!!! N-am pomenit aşa ceva şi culmea cum să calci mă în kkt 2 zile la rând. Este o performanţă incredibilă pentru mine. Ca să nu mai zic că am mai avut încă 2 filmări după asta unde am avut plăcerea să mă belesc după tipele alea două aşa doar doar..."M-or recunoaşte?! S-or uita urât la mine? Oare au găsit kktul de sub cutie?". Nu că m-ar fi afectat foarte mult da' parcă nu-ţi face plăcere să te mai duci la cineva în vizită după ce i-ai ascuns un kkt în şifonier, că-i cam acelaşi lucru. Şi văd că n-au mai venit cu rulota aia mare, au avut un van mai mic. Cred că i-au dat foc, au explodat-o ca să scape de putoare. Cum spuneam...culmea kkciunii.
Round 3
Au trecut maxim 2 sâptâmâni şi a venit o zi în care am mers mai multe staţii pe jos. Mi se pare că veneam de la un interviu. Şi nu ştiu de ce mi-a venit mie să ridic capul sus şi să exclam în gând: "Uite blocul meu hă hăăăă mai am puţin şi-ajung acasă!". În momentul următor calc în ceva alunecos şi am impresia c-o să cad pe spate. Noroc că m-am redresat la timp. Ce-o fi fost? Noroi? Şi cum a ajuns noroiul în mijlocul trotuarului? Erau şi frunze multe pe jos n-am prea realizat. Oricum am târşâit adidasu' prin baltă şi pe toate preşurile până am ajuns în casă şi când bag nasu' puţea a kkt de câine într-un hal... Că la câtă experienţă am, ţi-l detectez de la o poştă. Şi dă-i şi curăţă cu hârtie igienică cu...nu ştiam cu ce să mai dau că ştii cum e talpa de adidas. Şi până cureţi..vai de mine.
Round 4
Ultima oară am plecat nu ştiu unde după ce se întunecase şi deja cunoşteam atât de bine fenomenul A.C.C. încât era imposibil să nu-mi dau seama dacă e vorba de noroi sau de kkt. L-a votat lumea pe leembistul ăla de Vanghelie că vezi domne ne-a făcut câteva strâzi p-aci şi când colo e plin cartierul de câini kkcioşi şi străzi în beznă. Că n-ai cum să calci în kkt dacă e lumină pe stradă că te mai uiţi cât de cât. Şi cum mergeam yo pe beznă aproape de tramvai se întâmplă iar: calc pe ceva, apoi impresia că era să cad pe spate. Noroi nu era pentru că noroiul nu e atât de .. ca kktul. Adică noroiul apare după ploaie şi niciodată pe o strada asfaltată iar yo mergeam pe un trotuar asfaltat. KKTul e ca o bombă, vine câinele o plantează pe trotuar şi pleacă. Vine fraieru' şi calcă. După înjură ca un bou:i "Tu-ţi mama mătii dă...!!!". Aşa. Şi sincer să fiu n-am luat cine ştie ce bani. Poate luam mai mult dacă eram mai puţin Sportiv şi cădeam în cur. Chiar îmi imaginez câini d-ăştia jucăuşi: "Haidi mă Pătrăţel să punem o capcană! Ne kkm acilea să calce lumea!".
History
În afară de astea 2 luni mai ţin minte o întâmplare similară de când aveam vreo 3-4 ani şi-am fost la mare. Ai mei dormeau în cort iar yo cu sormea în Dacie. Şi-am ieşit yo într-o seară am alergat pe întuneric de nu vedeam nimic şi tot călcam peste..nu ştiu le simţeam ca pe nişte găluşti cu prune. Şi a doua zi taică-miu nervos că ce-am făcut, era covoraşul de la maşină plin de kkt. Mai şi dormisem cu kkţii la pişoare, a fost mişto. Şi cam atât cu kktul, că deja...hai dă-l în mă-sa de kkt. Trebuia să citeşti tu repede! Cred şi yo că ţi-a atras atenţia! Nu-i aşa, kkcioaso?
P.S. Ai descoperit ce înseamnă A.C.C.? Nu, nu e un nou aer condiţionar. Fenomenul A.C.C: vrea să însemne Am Călcat în Căcat. Poc Floc mă înţelegi?
