gajul sau cumpărăturile ţin neapărat să care 15 punguţe, 16 gentuţe fără să le ducă capu' că nici nu le ajung castraveţii de la crengi (gegetele) să le agaţe pe toate deodată. Şi uite aşa ajung ţambalistele acasă foarte revoltate: "Dragă unde-i punguţa cu caramele? Da' jeleurile cui le-ai lăsat? Pey nu le-ai luat tu? N-ai zis că le iei tu? Eşti sigură că le-am cumpărat? Eşti sigură că nu le-am mâncat pe drum?", fără să le treacă prin cap: "Eşti sigură că nu le-am pierdut pe drum?". Că deh, ele sunt cu capu-n pungă de când lumea. Nu ştiu exact în care pungă, presupun că una din cele 15-16 cu excepţia celor pierdute pe drum.
A doua categorie cuprinde persoanele care au în minte un număr fix de pungi pe care nu-l depăşesc niciodată pentru a nu uita vreo punguţă pe cine ştie unde. Numărul fix ales este de obicei 2 ceea ce înseamnă că persoana respectivă îndeasă toată marfa în maxim 2 pungi imense. 
Exemplul perfect este tăticul care nu-ţi dă nici de-un covrig în schimb te roagă politicos: "Hai Ghiorghiţă să mă ajuţi la cumpărături!". Şi te duci cu el să faci o faptă bună cică şi te cam duci degeaba că te pune să te uiţi după cartofi, roşii ieftine când tu n-ai habar care-s preţurile. Mai degrabă te uiţi pe jos să nu calci pe-o coajă de banană că aşa-i la piaţă. Şi când îl vezi îndesând cu disperare zeci de kg în două pungi pe care le crede rezistente parcă lucrurile încep să devină interesante. Te-a cărat tembelu' după el să-l ajuţi şi când colo...pe tine te îndoaie şi-o toartă. Pey dacă-i prost....să care singur. În drum spre casă când te oftici de zor că te-a plimbat degeaba printre toţi ţăranii care mai de care mai bulangii şi ţi-a mai făcut şi capu' petardă cu vai ce s-au scumpit oole şi aolo n-am mai găsit ceapă, se întâmplă un fenomen. Fenomenul care te face util. Fenomenul pe care tac-tu' nici nu-l anticipa. Aha, se rupe o pungă. Fă-te util şi prinde oole care s-au scumpit, ai grijă de roşiile care s-au storcoşit şi adună cartofii care se rostogolesc nestingherit pe trotuar. Oloooo isterie....tac-tu ar fi în stare să-i adune pe toţi şi toate cu o a treia mână pe care nu ştie de unde s-o scoată şi într-un final se abţine urlând la tine. De fricĂ cĂ dacă scapă traista ruptă cu tot conţinutul pe care s-a chinuit să-l salveze. Plus că începe să-i meargă mintea; are o traistă neruptă în cealaltă mână care poa' să cedeaze de bine ce-a realizat că sora ei a cedat. Şi fă ce faci de pescuieşte tot şi suportă-l şi pă tactu care te face idiot, cretin şi prost că n-ai fost în stare să-l ajuţi.
În aceeaşi categorie intră şi gagicile care-şi prepară un geamantan imens pentru o amărâtă de excursie. Şi când să tragă de el...."Iuby!!! Mă ajuţi un pic şi pe mine?".
Şi dacă stai să deşerţi geamantanul ăla cretin îţi garantez că n-o să găseşti nimic folositor. 10 tricouri pentru 5 zile că dacă împrăştie meniul pe tricou în fiecare zi, să aibă rezervă. Ciorapi în toate culorile, chiloţi în toate culorile asortaţi cu ciorapii în toate culorile. Creme de toate felurile, diluanturi, oje, rimeluri, creioane colorate cu care se machiază cică. Ce mai, penar de gradiniţă, mai lipseau acuarelele. Şi nici gând să găseşti vreun sul de hârtie igienică sau un pachet de Durex. Las' că prostu ăla care mi-a cărat bagajul n-are doar muşchi, are şi bani. Şi bineînţeles că pe lângă geamantan mai apar punguţe, gentuţe. Pey ce credeai că scapi aşa cu portbagajul gol pe jumătate? Hă! Poate la pensie şi nici atunci că punguţele vor fi înlocuite cu un cadru, baston sau alt obiect similar.
Şi dacă stai să deşerţi geamantanul ăla cretin îţi garantez că n-o să găseşti nimic folositor. 10 tricouri pentru 5 zile că dacă împrăştie meniul pe tricou în fiecare zi, să aibă rezervă. Ciorapi în toate culorile, chiloţi în toate culorile asortaţi cu ciorapii în toate culorile. Creme de toate felurile, diluanturi, oje, rimeluri, creioane colorate cu care se machiază cică. Ce mai, penar de gradiniţă, mai lipseau acuarelele. Şi nici gând să găseşti vreun sul de hârtie igienică sau un pachet de Durex. Las' că prostu ăla care mi-a cărat bagajul n-are doar muşchi, are şi bani. Şi bineînţeles că pe lângă geamantan mai apar punguţe, gentuţe. Pey ce credeai că scapi aşa cu portbagajul gol pe jumătate? Hă! Poate la pensie şi nici atunci că punguţele vor fi înlocuite cu un cadru, baston sau alt obiect similar. Tot aici găsim şi cele mai amuzante protagoniste: BABELE!!! Babele cu cărucioarele! O babă care pleacă de acasă cu căruciorul de cumpărături după ea are 3 modalităti de a se întoarce. Cu căruţul gol, fără căruţ sau cu pană la căruţ.
- Prima babă este de o scleroză rar întâlnită, precum Clementina. Este atât de răsărită la cap încât este absolut sigură că Planeta pe care staţionează se numeşte Antena 1. Pleacă frumuşel de acasă cu căruţul gol după ea. Face ce face se duce spre piaţă, îşi aminteşte că uită să-şi amintească ce să uite şi se trezeşte înapoi acasă amintindu-şi între timp că a uitat să meargă la doctor.
- Al doilea tip de babă pleacă tot de acasă normal, tot cu căruţul după ea şi mai normal, face cam ce face şi prima numa' că face ce face un pic mai mult decât 
face ce face prima şi ajunge acasă fără căruţ. Dacă vezi vreodată un căruţ abandonat pe stradă ai face bine să-l laşi acolo că poate scleroza care l-a uitat o să-şi amintească şi unde l-a lasat. Că doar nu te duci cu el la poliţie să zici: "Domne am găsit un căruţ pe stradă!", că doar ştii ce urmează în urma gestului tău: o mamă de poliţist se va procopsi cu un cărucior la mâna a doua. Şi aşa ce faci cu el? Îl dai lu' bătrâna ta vecină? Dacă se întalneşte cu sclerozata aia şi-şi aminteşte, să vezi atunci bătaie cu bastoanele. Că babele ca babele se dau ele bătrâne, bolnave da' când vine vorba de scandal, bătaie.... să vezi ce le drăcuie şi sar la omor cu bastonu' înainte. N-o mai vezi cu aolooo proteza sau că vai mi-a sărit cauciucul din vârful bastonului. Şi atunci chiar o să ai mustrări de conştiinţă.
face ce face prima şi ajunge acasă fără căruţ. Dacă vezi vreodată un căruţ abandonat pe stradă ai face bine să-l laşi acolo că poate scleroza care l-a uitat o să-şi amintească şi unde l-a lasat. Că doar nu te duci cu el la poliţie să zici: "Domne am găsit un căruţ pe stradă!", că doar ştii ce urmează în urma gestului tău: o mamă de poliţist se va procopsi cu un cărucior la mâna a doua. Şi aşa ce faci cu el? Îl dai lu' bătrâna ta vecină? Dacă se întalneşte cu sclerozata aia şi-şi aminteşte, să vezi atunci bătaie cu bastoanele. Că babele ca babele se dau ele bătrâne, bolnave da' când vine vorba de scandal, bătaie.... să vezi ce le drăcuie şi sar la omor cu bastonu' înainte. N-o mai vezi cu aolooo proteza sau că vai mi-a sărit cauciucul din vârful bastonului. Şi atunci chiar o să ai mustrări de conştiinţă. - Al treilea şi ultimul tip este baba care a rămas cu sechele din tinereţe pe când umplea
geamantane întregi în pragul concediului. Aşa este bunica mea. Are la activ 2 cărucioare rupte. O dată cică i s-a rupt o roată. Cât să îndeşi maică într-un cărucior amărât ca să cedeze roţile? Mi-o imaginez cu roata ruptă într-o mână trăgând de căruţ cu cealaltă. Şi mama şi-a luat căruţ că cică nu mai putea să care şi la inceput il umplea ea cumva invers proporţional de se şi răsturna când cobora de pe trotuar. Şi când am fost la Câmpina odată l-a umplut cu pere şi caise de se învârteau roţile alea câş ca la Trabant. Şi mai trepida şi băţul dintre ele.
geamantane întregi în pragul concediului. Aşa este bunica mea. Are la activ 2 cărucioare rupte. O dată cică i s-a rupt o roată. Cât să îndeşi maică într-un cărucior amărât ca să cedeze roţile? Mi-o imaginez cu roata ruptă într-o mână trăgând de căruţ cu cealaltă. Şi mama şi-a luat căruţ că cică nu mai putea să care şi la inceput il umplea ea cumva invers proporţional de se şi răsturna când cobora de pe trotuar. Şi când am fost la Câmpina odată l-a umplut cu pere şi caise de se învârteau roţile alea câş ca la Trabant. Şi mai trepida şi băţul dintre ele. Clementina....probabil te-ai întrebat cine este Clementina. Este baba din bancul meu preferat. S-ar putea s-o îndrageşti şi tu :)
Două bătrânele s-au hotărât să meargă împreună în vizită la prietena lor Clementina. Ajunse acolo au fost primite cu multă bucurie de ea şi au fost tratate cu o cafeluţă. După ce au stat puţin de vorbă Clementina le spune: -Vai, dragele mele am stat atâta de vorbă şi nu v-am făcut nicio cafeluţă. Vin acum cu ea. Şi aşa, din uitare în uitare, le-a făcut vreo şapte cafeluţe, până să plece. În drum spre casă, una din ele îi spune celeilalte: - Ai văzut ce s-a sclerozat Clementina? Am stat atâta timp la ea şi nu ne-a dat nicio cafeluţă! - Cum dragă ai fost la ea şi nu m-ai chemat şi pe mine?
