După o săptămână gingaşă în care zi de zi mă "duceam" la Policlinica Vitan, la 
doamna Voinea (medicul de fam) să-mi iau o trimitere a venit şi ziua în care chiar am fost la Voinea. Pentru că stimabilul de mine se lăuda aproape în fiecare zi la draga lui soră care de la un timp e mai stresată ca niciodată: "Gata mey mâine mă duc la Voinea!" şi ea "Pey iar te duci?". "Unde iar că nici n-am fost?!" Şi luni mă duc yo la Voinea, dau să mă bag în faţă se ia 1 prost de mine şi tanti Voinea că să mai aştept. Trec vreo 15 min, iau trimiterea şi mă duc la domnu' doftor care mă trimite la Spitalu' 9 să fac o radiografie. Mă duc frumuşel la Unirii să iau metroul şi hai să-mi cumpăr cartelă că deh, sunt om cinstit şi circul cum se cuvine nu mai fac acte de huliganism. Asta când am bani că în rest...improvizăm şi noi că doar suntem români. Şi mă îndrept spre casa de bilete scot 20 de mii şi mă pregătesc să mai scot încă 5 mii CĂ CArTela (mă scuzaţi stimată donşoară) costă 22 de mii, moment în care muierea aia din acvariu îmi spune nu ştiu ce...n-am auzit pentru că aveam o cască într-o ureche. Şi-am presupus că-mi mai cere 2 mii. Şi îmi repetă: "DĂ-MI BANI ÎNTREGI!!!"
. Aveam 10 mii puţin rupţi dar abia dacă se observa. Şi scot alţi 10 mii, moment în care mă uit la moaca ei care seamăna cu un bidon belit...nici nu ştiu cum s-o descriu că era aşa urâtă şi încruntată de parcă cine ştie ce-i făcusem. Şi îi dau alţi 10 mii şi o întreb foarte calm ca să mă lămurească şi pe mine: "Da' de ce te uiţi aşa urât la mine că nu te-am scuipat în gură?!". Şi începe ţaţa floarea: "AAaaaah când te-oi scuipa yo pe tine să-mi zici!!" şi nu mai ştiu ce. Mi se pare că şi ceva de genu' că-mi dă una. "Ahh da? Hai beleşte-o în altă parte!" şi-am plecat că prea era bătută în cap. Am luat metroul, m-am întâlnit cu Iza că ea ştia exact unde era Spitalul şi chiar n-aveam dispoziţia necesară de a căuta spitale. Şi ajungem noi acolo, se uită Iza ca o ştiutoare a spitalului pe tăbliile alea şi pân' la urmă ajunge la fel de nedumerită ca şi mine. Am întrebat bodzguarzi care n-aveau habar, vreo două femei mai drăguţe şi ajungem la etajul 1 unde erau vreo 20 de persoane care aşteptau iar vreo 2 erau pe tărgi. Şi 2 metri mai încolo 2 inşi cocoţaţi pe scară zugrăveau pereţii. Ajung la secţia Radiologie unde numai era nici musca şi a rămas să vin a doua zi de la 7 dimineaţa să mă pun la coadă. Adică vreau să spun că nimeni n-avea habar unde este Hiperdia şi nimeni nu auzise de domnu' doctor Dinu Petre, că asta scria pe reţetă şi-am presupus că la el trebuia să ajung. Cu toate că mi se părea foarte SUSPECT pentru că ceva era SUSPECT aicea că dacă nu era SUSPECT nimic atunci totul era NEsuspect şi chiar nu era NEsuspect. Pe bileţel scria Hiperdia, parter iar yo eram la Radiologia Spitalului 9 de la etajul 1. Şi-am lăsat-o aşa că la cât de adormit eram numa' de vizitat spitale nu-mi ardea îmi venea să mă sui într-o ambulanţă şi să mă culc pe targă. Şi a doua zi mă trezesc ca un adevărat Sportiv hărnicuţ de la 5:50 şi ajung acolo pe la 8 fără ceva, să mă pun la coadă. Trei persoane la rând, mă fac că aştept şi-mi zice o tanti să-mi iau bon de ordine. De unde? De la secretariat...mi-a explicat dânsa, mă duc şi bat la uşă degeaba că dacă nu băteam la uşă tot aia era şi deschid uşa. Nu era nimeni! Doar un dulap, un scaun un birou cu un calculator deschis. Puteam să mă pun să joc solitaire sau pinball da' nu m-am pus, am închis uşa şi-am aşteptat vreo 2-3 minute sperând să apară careva. Şi apare, dar nu vreo secretară ci un moş la fel de dezorientat ca şi mine. Şi hai că moşu' merge la alt secretariat...mă duc şi yo cu el să văd ce-o găsi cu toate că...nu te duci la service-ul auto să-ţi repari telefonul. Presupun că secţia de Radiologie aparţinea de secretariatul ăla da' nah. 
În fine...pe drum ne întâlnim cu 4 muieri de servici dintre care una cu ochii mai beliţi observă că trimiterea mea era pentru Hiperdia. Adică n-avea ochii beliţi estetic doar observa foarte bine. Şi mă trimite ea la parter, trec de gardă iar la ziare fac dreapta că aşa-mi explicase stimabila. Intru pe un mic cordior unde pe prima uşă scria ortopedie. Bineînţeles că nu scria Hiperdia...şi-am mai făcut câţiva paşi spre o uşă care părea mai principală. Ehh, ghici ce scria pe uşă! SECŢIA BOLI MINTALE!!! Şi în apropiere era un moşulică la vreo 55-65 care discuta foarte revoltat cu o doctoră: "Doamnă m-a dat afară nevasta din casă!! Mi-a zis că miros urât şi m-a dat afară!!!". Probabil aştepta să-i scrie doctora pe reţetă de câte ori să-şi schimbe izmenele că la ce faţă avea nu cred că auzise de chiloţi, boxeri sau alte halea. Cu siguranţă...NU se făceau radiografii aici. M-am mai învârtit un pic, am mai aşteptat şi-am întrebat o doamnă care se făcea că ştie. Şi m-a trimis deşteapta pe un hol în formă de L pe care nu-l mai vizitasem unde am avut plăcerea de a vizita secţiia de urgenţe, unde Hiperdia era la fel de absentă. Şi văd un bodyguard mai în vârstă, îl întreb şi s-apucă el să-mi explice pe unde s-o iau şi trec de bancomat şi-o iau la stânga, BA NU la dreapta!! Cum am auzit "ba nu" am uitat pe loc tot ce-mi explicase. Reţinusem doar bancomat, intru pe uşa de termopan şi cam atât. Mă îndrept spre direcţia indicată, apoi mă uit după bancomat tralala şi ajung iar la intrare. Singurul loc din tot Spitalu' 9 în care se ajunge cel mai uşor. Intri pe uşa din faţă şi-ai ajuns. Încep iar să mă uit în toate părţile, văd uşa de termopan pe care intrasem prima dată, o iau pe acolo şi văd un hol lung spre dreapta. Şi hai să văd ce-i la capăt că dacă tot nu scria Hiperdia...aveam de gând să vizitez tot parterul şi mă opresc doar unde scrie interzis, până găseam Hiperdia asta care deja mi se părea cine ştie ce statuie ascunsă între boscheţi. Şi ajung la capătul holului unde văd un locuşor modern cu mult roşu şi o firmă mare la intrare pe care scria HIPERDIA mareee de tooot!!! Aleluia!! Am ajuns în raiul de la capătul tunelului. Şi-am stat ceva în sala de aşteptare, m-a învârtit domnu' doctor pe toate părţile după ce m-a pus să-mi dau nădragii jos pân' la genunchi, mi-a făcut radiografie şi evident, m-a luat la rost după ce a văzut rezultatul. 
Şi după vreo juma' de oră primesc plicul magnific mare cam cât o foaie A3 cred, pe care plănuisem să-l fac sul şi să-l pun într-un săculeţ pe care-l luasem special numa' că nu s-a prea putut pentru că scria mare pe dânsul: "NU ÎMPĂTURIŢI PLICUL!".
Şi uite aşa m-am întors acasă cu săculeţul în spate pe care îl cărasem de pomană şi radiografia în mână pe care duiosul vânt (nu Sorin Ovidiu Vântu) mi-o flutura în toate direcţiile de câte ori avea ocazia. După amiază m-am dus la domnu' doctor cu radiografia în mână (fără săculeţ) pe care o ţineam ca pe o capotă de dacie şi-am descoperit că-l cheamă Dinu Petre. Şi yo îl căutam la Spitalu' 9!! Mi-a dat o trimitere şi m-a trimis vizavi la un cabinet unde fac un tratament destul de dureros care-mi mănăncă zilele şi-acum. Oricum vorba lu' donşoara doctoră: "Mult a fost puţin a rămas!". Am făcut 2 şedinţe mai DOAR 8 şi gata! 
P.S. În loc să fi intrat pe intrarea principala a Spitalului 9 puteam s-o iau prin dreapta unde scria Hiperdia mare cât o zi de prost. Da' nah...p-acolo am ieşit. Şi m-a dus un nene cu maşina 2 staţii pân' la metrou că mă împrietenisem cu el. Dacă era pedofil? Ştiuuu...mi s-a mai spus da' n-avea cum că ăştia nu prea umblă cu Dacia Solenza albă, zic yo. Trebuia să aibă măcar Logan.
Auzi fază! Iza care a mers cu mine la Spital mă minţea acu 3 ani că are Dacia Logan şi când colo avea Dacia 1310 care cică acu' nu mai porneşte deloc!
doamna Voinea (medicul de fam) să-mi iau o trimitere a venit şi ziua în care chiar am fost la Voinea. Pentru că stimabilul de mine se lăuda aproape în fiecare zi la draga lui soră care de la un timp e mai stresată ca niciodată: "Gata mey mâine mă duc la Voinea!" şi ea "Pey iar te duci?". "Unde iar că nici n-am fost?!" Şi luni mă duc yo la Voinea, dau să mă bag în faţă se ia 1 prost de mine şi tanti Voinea că să mai aştept. Trec vreo 15 min, iau trimiterea şi mă duc la domnu' doftor care mă trimite la Spitalu' 9 să fac o radiografie. Mă duc frumuşel la Unirii să iau metroul şi hai să-mi cumpăr cartelă că deh, sunt om cinstit şi circul cum se cuvine nu mai fac acte de huliganism. Asta când am bani că în rest...improvizăm şi noi că doar suntem români. Şi mă îndrept spre casa de bilete scot 20 de mii şi mă pregătesc să mai scot încă 5 mii CĂ CArTela (mă scuzaţi stimată donşoară) costă 22 de mii, moment în care muierea aia din acvariu îmi spune nu ştiu ce...n-am auzit pentru că aveam o cască într-o ureche. Şi-am presupus că-mi mai cere 2 mii. Şi îmi repetă: "DĂ-MI BANI ÎNTREGI!!!"
. Aveam 10 mii puţin rupţi dar abia dacă se observa. Şi scot alţi 10 mii, moment în care mă uit la moaca ei care seamăna cu un bidon belit...nici nu ştiu cum s-o descriu că era aşa urâtă şi încruntată de parcă cine ştie ce-i făcusem. Şi îi dau alţi 10 mii şi o întreb foarte calm ca să mă lămurească şi pe mine: "Da' de ce te uiţi aşa urât la mine că nu te-am scuipat în gură?!". Şi începe ţaţa floarea: "AAaaaah când te-oi scuipa yo pe tine să-mi zici!!" şi nu mai ştiu ce. Mi se pare că şi ceva de genu' că-mi dă una. "Ahh da? Hai beleşte-o în altă parte!" şi-am plecat că prea era bătută în cap. Am luat metroul, m-am întâlnit cu Iza că ea ştia exact unde era Spitalul şi chiar n-aveam dispoziţia necesară de a căuta spitale. Şi ajungem noi acolo, se uită Iza ca o ştiutoare a spitalului pe tăbliile alea şi pân' la urmă ajunge la fel de nedumerită ca şi mine. Am întrebat bodzguarzi care n-aveau habar, vreo două femei mai drăguţe şi ajungem la etajul 1 unde erau vreo 20 de persoane care aşteptau iar vreo 2 erau pe tărgi. Şi 2 metri mai încolo 2 inşi cocoţaţi pe scară zugrăveau pereţii. Ajung la secţia Radiologie unde numai era nici musca şi a rămas să vin a doua zi de la 7 dimineaţa să mă pun la coadă. Adică vreau să spun că nimeni n-avea habar unde este Hiperdia şi nimeni nu auzise de domnu' doctor Dinu Petre, că asta scria pe reţetă şi-am presupus că la el trebuia să ajung. Cu toate că mi se părea foarte SUSPECT pentru că ceva era SUSPECT aicea că dacă nu era SUSPECT nimic atunci totul era NEsuspect şi chiar nu era NEsuspect. Pe bileţel scria Hiperdia, parter iar yo eram la Radiologia Spitalului 9 de la etajul 1. Şi-am lăsat-o aşa că la cât de adormit eram numa' de vizitat spitale nu-mi ardea îmi venea să mă sui într-o ambulanţă şi să mă culc pe targă. Şi a doua zi mă trezesc ca un adevărat Sportiv hărnicuţ de la 5:50 şi ajung acolo pe la 8 fără ceva, să mă pun la coadă. Trei persoane la rând, mă fac că aştept şi-mi zice o tanti să-mi iau bon de ordine. De unde? De la secretariat...mi-a explicat dânsa, mă duc şi bat la uşă degeaba că dacă nu băteam la uşă tot aia era şi deschid uşa. Nu era nimeni! Doar un dulap, un scaun un birou cu un calculator deschis. Puteam să mă pun să joc solitaire sau pinball da' nu m-am pus, am închis uşa şi-am aşteptat vreo 2-3 minute sperând să apară careva. Şi apare, dar nu vreo secretară ci un moş la fel de dezorientat ca şi mine. Şi hai că moşu' merge la alt secretariat...mă duc şi yo cu el să văd ce-o găsi cu toate că...nu te duci la service-ul auto să-ţi repari telefonul. Presupun că secţia de Radiologie aparţinea de secretariatul ăla da' nah. 
În fine...pe drum ne întâlnim cu 4 muieri de servici dintre care una cu ochii mai beliţi observă că trimiterea mea era pentru Hiperdia. Adică n-avea ochii beliţi estetic doar observa foarte bine. Şi mă trimite ea la parter, trec de gardă iar la ziare fac dreapta că aşa-mi explicase stimabila. Intru pe un mic cordior unde pe prima uşă scria ortopedie. Bineînţeles că nu scria Hiperdia...şi-am mai făcut câţiva paşi spre o uşă care părea mai principală. Ehh, ghici ce scria pe uşă! SECŢIA BOLI MINTALE!!! Şi în apropiere era un moşulică la vreo 55-65 care discuta foarte revoltat cu o doctoră: "Doamnă m-a dat afară nevasta din casă!! Mi-a zis că miros urât şi m-a dat afară!!!". Probabil aştepta să-i scrie doctora pe reţetă de câte ori să-şi schimbe izmenele că la ce faţă avea nu cred că auzise de chiloţi, boxeri sau alte halea. Cu siguranţă...NU se făceau radiografii aici. M-am mai învârtit un pic, am mai aşteptat şi-am întrebat o doamnă care se făcea că ştie. Şi m-a trimis deşteapta pe un hol în formă de L pe care nu-l mai vizitasem unde am avut plăcerea de a vizita secţiia de urgenţe, unde Hiperdia era la fel de absentă. Şi văd un bodyguard mai în vârstă, îl întreb şi s-apucă el să-mi explice pe unde s-o iau şi trec de bancomat şi-o iau la stânga, BA NU la dreapta!! Cum am auzit "ba nu" am uitat pe loc tot ce-mi explicase. Reţinusem doar bancomat, intru pe uşa de termopan şi cam atât. Mă îndrept spre direcţia indicată, apoi mă uit după bancomat tralala şi ajung iar la intrare. Singurul loc din tot Spitalu' 9 în care se ajunge cel mai uşor. Intri pe uşa din faţă şi-ai ajuns. Încep iar să mă uit în toate părţile, văd uşa de termopan pe care intrasem prima dată, o iau pe acolo şi văd un hol lung spre dreapta. Şi hai să văd ce-i la capăt că dacă tot nu scria Hiperdia...aveam de gând să vizitez tot parterul şi mă opresc doar unde scrie interzis, până găseam Hiperdia asta care deja mi se părea cine ştie ce statuie ascunsă între boscheţi. Şi ajung la capătul holului unde văd un locuşor modern cu mult roşu şi o firmă mare la intrare pe care scria HIPERDIA mareee de tooot!!! Aleluia!! Am ajuns în raiul de la capătul tunelului. Şi-am stat ceva în sala de aşteptare, m-a învârtit domnu' doctor pe toate părţile după ce m-a pus să-mi dau nădragii jos pân' la genunchi, mi-a făcut radiografie şi evident, m-a luat la rost după ce a văzut rezultatul. 
Şi după vreo juma' de oră primesc plicul magnific mare cam cât o foaie A3 cred, pe care plănuisem să-l fac sul şi să-l pun într-un săculeţ pe care-l luasem special numa' că nu s-a prea putut pentru că scria mare pe dânsul: "NU ÎMPĂTURIŢI PLICUL!".
Şi uite aşa m-am întors acasă cu săculeţul în spate pe care îl cărasem de pomană şi radiografia în mână pe care duiosul vânt (nu Sorin Ovidiu Vântu) mi-o flutura în toate direcţiile de câte ori avea ocazia. După amiază m-am dus la domnu' doctor cu radiografia în mână (fără săculeţ) pe care o ţineam ca pe o capotă de dacie şi-am descoperit că-l cheamă Dinu Petre. Şi yo îl căutam la Spitalu' 9!! Mi-a dat o trimitere şi m-a trimis vizavi la un cabinet unde fac un tratament destul de dureros care-mi mănăncă zilele şi-acum. Oricum vorba lu' donşoara doctoră: "Mult a fost puţin a rămas!". Am făcut 2 şedinţe mai DOAR 8 şi gata! 
P.S. În loc să fi intrat pe intrarea principala a Spitalului 9 puteam s-o iau prin dreapta unde scria Hiperdia mare cât o zi de prost. Da' nah...p-acolo am ieşit. Şi m-a dus un nene cu maşina 2 staţii pân' la metrou că mă împrietenisem cu el. Dacă era pedofil? Ştiuuu...mi s-a mai spus da' n-avea cum că ăştia nu prea umblă cu Dacia Solenza albă, zic yo. Trebuia să aibă măcar Logan.
Auzi fază! Iza care a mers cu mine la Spital mă minţea acu 3 ani că are Dacia Logan şi când colo avea Dacia 1310 care cică acu' nu mai porneşte deloc!
