12,5 Probleme Mintale

De ale Noastre - De la Parastas (Part VI)

2009-10-30T12:15:00.034+02:00

Ai văzut mă că pe unii prichindei când îi întrebi ce clasă sunt îţi răspund: A treia BE, a II-a C sau că clasa a întâia A (d-ăia picaţi de la grădiniţă care nu ştiu nici ei ce înseamnă asta) fiind încântaţi mai mult de litera de la sfârşit decât de faptul că au rezistat în învăţământ cel puţin o lună un semestru sau 3 ani afurisiţi. Şi care-i scopu' pân' la urmă că doar nu se duce la şcoală să-l viziteze baba care l-a întrebat dar nah...prichindeii.

Că mă îmbrâncea un piticot în autobuz acu vreo juma' de oră când mă întorceam spre cocioaba în care locuiesc care nu e tocmai cocioabă la propriu dar aşa îmi place mie să-i zic. Şi-am zis să mai postez şi yo ceva cât mai pe scurt c-am mai scris un articol infernal de lung în care n-am povestit mare lucru şi când am văzut câta cearşafu' am zis tu-ţi curu' mătii doar nu trânteşti ditamai articolu' de nimicuri adică m-am înjurat pe mine poc floc înţelegi tu nu că nu m-aş respecta că m-am mai civilizat un pic de când n-am mai postat, mi-am luat şi abonament pe RATB să nu-mi zică donşoara că-s huligan şi mă cert cu controlorii în loc să-mi iau bilet c-am văzut alaltăieri în 13 septembrie o armată de cel puţin 20 de zici că erau galeria Steaua. Şi-acu să-ţi povestesc ultima ispravă de la Câmpina c-am fost la parastasu' lu' Bunicu acu' vreo lună şi ceva şi vreau să zic că nici n-am ajuns bine c-am fost întâmpinaţi de ai noştri în frunte cu Nicu Iancu care a apărut de nicăieri şi-am dat noroc cu el apoi am îndreptat privirea spre altă direcţie dar Nicu nu-mi mai dădea drumu la mână şi nici n-am reuşit să mi-o recuperez până nu m-a pupat.

Grrrr apoi am intrat în casă...plin de babe că nah aşa e la parastas. Şi după aia s-a apuct să-mi povestească Carmen despre mama...sfinte!!! Cică vine mama din baie şi răcni o interjecţie!!!. Carmen îngrozită: "Ce s-a întâmplat??" Mama iar răcni: "CE NENOROCIRE!!!" de nu înţelegea Carmen despre ce e vorba, credea că a văzut cine ştie ce în baie. Şi apare la un moment dat cu 2 telefoane în mână din care curgea apă şi o sută de mii exclamând: UITE CE-A FĂCUT!!! (adică tata). Carmen: "Dă-i în mă-sa de banii că ăia se usucă!"(de parcă banii contau). Şi a luat Carmen telefoanele le-a scos bateriile şi cartelele (că mai mult nu ştia, adică nici yo nu ştiam că nu se desfac aşa uşor trebe nişte şurubelniţe micuţe dar oricum nu te interesează pe tine ce trebuie că n-ai tu treabă să-ţi desfaci telefonu' tu doar să fie roşu, roz sau mov să aibă butoanele roşii sau albastre şi să meargă că altceva nu mai ştii) şi le-a pus pe aragaz să se usuce cică (Doamneee ce gândire!). Şi se duce taicămiu cu ele la reparat cică unu posibil să se mai facă altu' nu. Mi-a povestit şi mama după aia din postura ei cică a mâncat taicămiu un copan cu o seară înainte de parastas şi cum a făcut c-a dat nu ştiu ce pe el...l-a văzut mama: "Aoloo ce-ai făcut?" el că nimic...cum nimic că cică dăduse nu ştiu ce pe el...Şi cu ăştia te duci mâine la biserică? El că da! Şi i-a zis să bage nădragii la înmuiat, să scoată ce are prin buzunare el că da da mai trece un pic intră mama în baie vede nişte gâlme le apasă ca să se înmoaie bine şi au trecut apoi câteva ore până s-a făcut seară şi s-a dus să spele nădragii să scape de treburi. Îi ridică...cam grei or fi nişte monede...când a băgat mâna în buzunar telefoanele lipite unul de altul, le-a pus pe aragaz să se evapore apa.

Cică a fost ziua lu' nenea Nicu (adică Nicu Iancu), nu ştia ce să-i cumpere aşa că a întrebat-o pe Cristina (verişoara ei care e nepoata lu' Nicu) că anu' trecut i-a luat o pijama (la ocazii mama cumpără pijamale când vine vorba de vreun boşorog că altceva nu ştie) şi se gândea să-i ia o cămaşă. Cristina că să nu-i ia nicio cămaşă c-a primit de la cineva o traistă de cămăşi şi nu ştie ce-a făcut cu ea că nu le mai are. Atunci mama că să-i ia nişte fructe şi Cristina ahh cel mai bine, ia-i un pepene că lui îi place şi un suc de fructe...că Fanta îi place.

Cumpără mama o sticlă de Fanta, un pepene şi se duc la el acasă (stă în aceeaşi curte cu noi) unde surpriză...nu e acasă. S-au mai învârtit ei (mama şi tata) şi pe seară cam peste o oră l-au văzut că vine cu un pepene la subraţ "ăăău ia uite şi el şi-a luat pepene..." zise mama acu' nah s-au dus, Nicu îi aştepta. Şi le-a servit o punguţa cu nişte pateuri de-alea rulouri cu brânză dulce de era să-şi rupă mama dinţii(cine ştie de când le avea...de pe vremea comunismului...) şi mai scoate o sticluţă micuţă (de ţuică) şi mai era sticla lor de Fanta şi nişte păhăruţe micuţe cu picioruş şi îi întreabă de unde serviţi de aici sau de aici adică din sticluţa de Fanta sau din sticluţa de ţuică. Mama: "Pey daţi-ne o ţuiculiţă!" şi se uită Nicu: "Haaa pey să ştii că nu prea mai am...că mai am un pic şi-o păstrez pentru parastasu' lu' Lenuţa (sorsa) şi mama arată cu gegetu' spre sticla de ţuică: "Dar acolo?" şi Nicu:"Nuuu acolo e suc!" acu' n-a vrut să-l jignească...vii cu pahar de ţuică şi mă serverşti cu suc? A rămas mama şocată cică a făcut gafa vieţii ei că dacă le-a dat păhărele alea mici a zis că-s de ţuică nu de suc. Şi după ce nu i-a servit cu ţuică, şi i-a servit cu nişte pateuri tari şi suc adus tot de ei au plecat. Acasă a mai făcut mama nu ştiu ce şi a găsit la un moment dat pe pragul uşii o căniţă mică plină cu ţuică, cu poleială învelită cu o rafie roşie şi cu un bilet cu dedicaţie. Lu' nenea Nicu i-a părut rău că nu le-a dat ţuică şi probabil a avut remuşcări. Uite ce bilet a lăsat:

Câmpina 28.Aug.2009, pe insula singurătăţii

--- "DORINŢA" noastră trebuie îndeplinită

fără comentarii şi în timp util.

--- Să ştiţi că acest "CADOU" cînd

îl ve-ţi sorbi, v-a zace bine jos.

--- Să fiţi fericiţi, căci tinereţea

voastră este scrisă în legile

pământene.

Nicu Iancu

Şi a cam plouat în ziua aia şi Nicu s-a mai fâţâit până-n oraş şi înapoi cu o umbrelă pe care o ţinea în aşa fel încât pasul următor era perfect protejat de stropi în timp ce spatele lui era plouat tot.

Uită-te şi tu! Cum să ţii domne umbrela aşa?

Şi ne-a mai povestit Carmen de nu ştiu cine de la Doroteia care s-a dus la birt s-a îmbătat şi a alunecat de a căzut nu ştiu cum în cap de beat şi a murit a prost. Cică erau toţi îngroziţi şi o chemau şi pe Carmen la înmormântare că ea a fost astă iarnă şi s-a destrăbălat p-acolo cică au fost de Crăciun să trezească lumea şi să bea ţuiCĂ CĂ nu ştiu ce tradiţie e pe la ei. Dar oricum cică omul ăla nu făcea absolut în afară de să bea şi să nu prea ştiu în fine. Nici nu ştiu cum arăta doar că-l chema Silvestru. Îţi dai seama ce mişto sunau bârfele în sat: "A murit beţivu' ăla de Silvestru! S-a dus la birt a băut s-a îmbătat şi-a căzut în cap!". Dumnezeu să-l ierte!

Şi-am mai fost pe la Câmpina acu' câteva săptămâni şi când să intrăm în curte era o Dacie parcată fix în poartă, când putea isteţu' să parcheze mai în faţă dar nah...am stat vreo 5 minute şi într-un final apar câţiva inşi (dintre care unul ţinea un veceu la subraţ) cu scuzele de rigoare şi s-apucase un moş să-l dirijeze pe şofer ăla făcea invers moşu dădea din fălci dar pân' la urmă a reuşit s-o clintească un pic mai în faţă.

Ahh şi să vezi ce-am mai păţit acu' 2 săptămâna aproape de 6 dimineaţa veneam de la Ferry Corsten - Twice in a Blue Moon care a fost BESTIAL!!! Şi ce să vezi mort de somn după o noapte de destrăbălare abia aşteptam să ajung în pătucu' meu duios şi exact când eram la câteva minute de pat, la 1 minut de bloc mă trezesc c-am călcat iar în rahat că nu mai călcasem din 2008 şi eram şi cu adidaşii de alergat care au nivelări d-alea în talpa nu ca la pantofi unde dădeai repejor cu un şerveţel şi gata. Şi uite aşa stăteam yo dis de dimineaţă în uşa blocului să şterg talpa adidasului cu un şerveţel şi cu scuipat că numai ştiam cu ce să mai dau la naiba să-i ia de câini c-am văzut 2 făcând această activitate de-a lungulul acestei săptămâni de iar mi-am amintit şi mi s-a făcut greaţă. Şi când îmi amintesc că astă iarnă i-am primit în bloc că tremurau de frig. Nu meritau că-s kkcioşi lătrăcioşi şi bulangii. Că nu ştiu când am urcat cu liftul pân' la etaju' 7 şi era să fac infarct...că m-am pomenit cu un câine pe palier plimbându-se ca pe bulevard. Firaţai racului să fiţi! Am zis bine? Hai Ciao că m-am plictisit!

De ale Noastre - Socrul Elizei (Part V)

2009-07-21T12:23:00.027+03:00

Mă ca să vezi ce poa' să producă un grăsan. Mă uitam ieri în tramvai la un copil de vreo 12-14 ani aşa, câta grasu' putea să fie. Şi mă mai uitam pe geam şi iar mă holbam la grasu' ăla că doamne câta grasul. Da' aşa gras mey?? Că era mai gras decât...moamă cât dă GRAS poa' să fie. Avea un cap mare rău aşa de semăna cu prietenii lu' Malfoy din Heri Porcăr 2. Şi o burtă cât butoiul de vin şi Doamneee câta curu avea!!! Adică nu vreau să fiu aşa rău dar...MOAMĂ CÂT DE GRAS ERA GRASU' ĂLA!!! Era mai gras decât graşii din reclamele alea cu "Cum să scapi de obezitate!" sau "Da' cum să scapi de kilogramele în plus!" inclusiv "Nu vrei mă grăsanule să slăbeşti??". Yo sunt sigur că mânCA CA un porc da' fie...nu mai luăm în calcul!. Şi m-am chinuit să-i fac poză, s-a băgat o babă de nu mai intra în cadru şi a oprit tramvaiul în staţie a coborât grasu' cu maică-sa şi-am coborât şi yo c-acolo coboram. Şi mergeam yo încetişor după gras, mă făceam că-mi văd de drumul meu şi-am reuşit în sfârşit să-i fac poză doar la cur că balonu' era în faţă iar capul era prea sus şi n-am vrut să fiu depistat. Uite Doamne câta curu' are săracu' băiat că mi s-a făcut milă când l-am văzut cum alerga după autobuz. Şi după aia mi-am amintit că trebuia să merg în direcţia opusă pân' la chioşcu' IT al cartierului ca să cumpăr ceva. Am uitat complet din cauza unui gras. Hai gata c-o să zici că-s rău!Aşa...revenim la cu ce trebuia să începem. Eliza este o colegă de-a lu' mama de la servici ff drăguţă şi amabilă care spune nişte poveşti câteodată de te doare capu' că m-apucă toate transpiraţiile când mi le zice maică-mea. Şi tot Eliza asta care e colega lu' mama şi nu e colega lu' tata pentru că mama şi tata nu lucrează în aceeaşi instituţie avea o soacră care a murit săraca de curând. Şi soacra lu' Eliza cică s-a recasatorit de câţiva ani încoace că bărba-su murise şi probabil că nu se prea împăca cu Doamna Singurătate. Şi s-a luat cu un Gigea de vreo 80 şi ceva de ani care la vârsta lui e mai vioi decât era bietul Maicăl acu' câteva luni, că n-a murit până azi. Moşu' nu Maicăl şi oricum nu exagerez să compar un boşorog cu cine ştie ce campion mondial la aruncatu' cu scuipatu'. Şi uite aşa acu' vreo 2-3 ani i-a zis moşu' lu' nepot-su din partea noii sale neveste să cheme câţiva copii de la şcoală să-i culeagă cireşii că le dă şi bani şi cireşe să mănânce. A vorbit nepotul cu câţiva băieţi de la şcoală şi au venit ei bucuroşi să facă un ban cinstit şi să mănânce şi cireşe pe săturate, c-aşa a sunat invitaţia. Şi s-au suit în pom, or fi mâncat ei câteva boabe şi s-au pus pe cules. Şi-au cules ei nu ştiu câţi cireşi, că moşu avea ditamai livada până s-a făcut seară şi a venit timpul să-i răsplătească pentru efortul depus. Ehh, ghici ce le-a dat hodorogul! O punguţă cu câteva cireşele şi câte 10 mii de lei de s-a dus bietu' nepot plângând la mama lui că l-a făcut de râs. Asta când dădea mama la ţigan 300 de mii să-i tundă iarba la Câmpina. Şi la anu' vroia iar să-i cheme...Tot aşa la o pomană a zis Eliza că cumpără vin de la restaurant şi moşu' nu că să servească la masă vin de la el. Eliza s-a eschivat dar dacă moşu' a insistat şi a pus-o să mai şi guste iar vinul era bun, a zis hai fie. Şi la masă a servit moşu' o acritură de să-ţi dai palme. Ca şi cum yo ţi-aş da acum să guşti suc natural de fructe şi să serversc la ziua ta suc de la dozator, eventual d-ăla la plic dacă ştii care se face cu sifon şi n-are niciun gust.La pomana următoare a pus Eliza piciorul în prag şi a comandat vin de la restaurant. Toate bune şi frumoase...da' nu ştie cum a scapat că erau 4 sticle de la ăla. Şi a luat de-a dat 2 la preot, şi la dascal şi una a luat-o la cumnată-su acasă. Când să guste ăsta...O ACRITURA!! Să-i crape obrazu' de ruşine, îi venea să plângă c-a dat aşa ceva la preot. Dumnezeuleeee!!! De mult n-am mai auzit de aşa moş zgârcit, cum i-a sabotat el de 2 ori. Poate doar tataie a lu' Baboo care număra câte prăjituri mânca fiecare şi zicea gata nu-i mai dat lu' cutărescu' că a mai mâncat una dar totuşi ăsta cât de chitros era n-am auzit să saboteze lumea în aşa hal. Dar cică şi-ăsta dacă mergeai la el punea vin de te îmbăta da' dacă-i cereai să pleci acasă cu el...Doamnne fereşte, nici măcar o cană. Dacă vroiai să pleci cu vin de la el trebuie să-l cari eventual în gură că altfel n-aveai cum. Şi Baboo mai lua şi pe ascuns din când în când că nu-l lăsa tataie să aducă cantităţi industriale la Bucureşti şi se trezea bietu' om pe la mijlocu' iernii: "Dar nu trebuia să fie mai mult?". Că cică a turnat Baboo odată o sticlă de apă peste vin ca să pară mai mult şi când a gustat tataie s-a prin imediat. L-o fi: "Mă blegule mă cât vin ai stricat!!" (că nu mi-a povestit detaliat), i-a tras o palmă şi ce l-a mai certat că senzorii moşului nu-i fentezi aşa cu una cu 2. E mai ceva decât taxatoru' de la metrou. Că tataie a lu' Baboo îi zice întruna "Buey blegule!". Aolooo ce m-am decalat că nu vroiam să vorbesc acu' de Baboo dar o să vină şi rândul lui foarte curând. Vorbeam de socrul vitreg al Elizei care acu' nu mai e nimic şi nici nu mai vrea să aibă de-a face cu el că cică la 85 de ani vrea hodorogu' să-şi serbeze ziua la nici 6 săptămâni de la moartea nevestii. Ce om....ahh şi să vezi ce mai zicea Eliza. Cică tot moşu' îi umplea traista cu mere stricate şi la suprafaţă punea mere bune de căra biata femeie ditamai sacu' d viermi şi stricăciuni. Sfinte Doamne iartă-mă...câta-mai zgârcitu' !!! P.S. Ahh şi apropo, am prins-o pe una dintre curve!! A mai rămas una, dacă nu cumva a votat aceeaşi de 2 ori. Îi apreciez sinceritatea cu toate că e o ştoarfă de 0,5 bani, că nici nu există monedă aşa de mică dacă vrei s-o răsplăteşti cumva. Eventual te-oi duce la turci sau la unguri să găseşti bani mai mici dar mai bine o plăteşti în coji de seminţe.

De ale Noastre - Maicăl (Jackson) - (Part IV)

2009-07-09T01:01:00.044+03:00

Dragă, deci yo nu mai fac faţă! Carmen cu al ei Michael Jackson ne-a înnebunit pe toţi! Înainte n-avea nicio treabă cu el dar de când a aflat că s-a transferat la "departamentul morţilor" a făcut o adevărată obsesie. Am vrut să merg într-o seară să dorm la verişoare până m-a sunat una dintre ele (Isabela) să mă întrebe dacă mă duc să dorm la ele. Yo că s-ar putea să da, de ce?! Pey ne-a înnebunit cu teorii despre Maicăl, îl ascultă continuu, sună pe toată lumea să povestească. Ahh da? Bine! Pân' la urmă m-am dus cu forţa fără să rămân la ele că trebuia să-i duc ceva. Şi am stat vreo 20 de minute că după ce a început cu Maicăl sus, Maicăl şi mai sus (că-l ridica în slăvi de nu-i adevărat) n-am ştiut cum s-o mai fac pe grăbitul. Şi se făcea c-am scăpat, îmi propusesem să nu mai merg pe la ele o săptămână decât dacă era absolut necesar că după ce a murit cântăreţul nostru pOpulaR a făcut la fel şi nu-mi doream să mai trec încă odată prin aceleaşi momente. Am dormit la ea în seara în care a făcut ca toate alea după Dolănescu că ce om bun era şi tralala până m-am tâmpit de-a binelea. Totul din senin ca în cazul lu' Maicăl că până să moară n-avea nicio treabă nici cu ăsta. Are perfectă dreptate Amalia: "Mami (Carmen) e fascinată de morţi!". La fel a făcut şi când a murit nevasta lu' Salam că ce frumoasă era şi ce-o mi iubea bărba-su. Ca să nu mai spun că mama era speriată într-o perioadă când îi suna telefonu' şi îi apărea Carmen pe display. Îi dădea nişte veşti de să-ţi dai palme nu alta. Nici nu răspundea bine la telefon că asta: "ŞTII CINE A MURIT???". Când era logique că n-avea de unde să ştie dar ea o spunea p-a ei c-a s-o ţină bine în suspans. Şi a fost o perioadă în care au tot murit babalâci de pe la Câmpina sau nu mai ştiu de unde. O lua cu "ŞTII CINE A MURIT??", şi pomenea apoi de un moş sau de o babă pe care mama abia dacă îl/o cunoştea din văzute, auzite, simţite sau nesimţite. Astă iarnă m-a invitat la Doroteia s-o vedem pe baba nu ştiu care, că-i bătrână şi poate moare. O babă care după ce că nu mi-e rudă şi n-am nicio treabă cu ea, nici n-am văzut-o vreodată în 20 de ani de existenţă. Okee şi vorbeam despre Maicăl şi teoriile lu' Carmen despre Maicăl. Toate bune şi frumoase până intru într-o zi pe mess şi se apucă Amalia să-mi povestească. Cum a chemat-o să-i traducă nu ştiu ce zicea de înmormântarea lu' Maicăl. Tot aşa se găseşte Amalia odată să-mi dea ultima ştire: "Ai auzit că i se face a 2-a autopsie lui Maicăl?"; "Da' hai să-ţi zic ultima ştire: lui Maicăl i se face a 3-a autopsie". Apoi Carmen: că dansa pe plită, că-l punea ta-su să-şi mişte picioarele, că n-a avut copilărie, că a fost un om deosebit, că ce ochi avea, că ea vede omu' după ochi şi că era deosebit. Bine da' dacă tot era aşa deosebit de ce l-a remarcat după ce a murit şi nu înainte? Dacă vezi pe 1 mort îl citeşti mai bine decăt dacă era viu? Elodia cum o mai fi (fost)? Dar la Silviu Brucan de ce n-o fi plâns aşa că şi-ăla ce frumos stătea pe scaun la ProTV şi ce mai povestea despre istorie?! Nici la înmormântarea lu' Costel n-a plâns aşa...şi Costel îi era unchi nu cântăreţ de muzică pop sau uşoară pe care să nu-l fi băgat în seamă o viaţă. Da' şi la Costel cică s-a dus la capelă şi vorbea cu mortul: "Ia uite domne Cristina nu ţi-a aranjat bine vata în nas!". I-a aranjat picioarele, pălăria şi zicea că ce coşciug mic are...trebuia să-i ia coşciugu' mai mare. Şi în altă zi a venit Amalia plouată toată şi Carmen în loc s-o ajute să-i dea un prosop ceva, îi vorbea de Maicăl, că vai săracu' ce bătaie îi dădea ta-su. S-a certat şi cu mama odată că trebuia să meargă a doua zi la o nuntă şi o suna-se să-i împrumute o fustă. Adică mama a sunat-o pe Carmen s-o ajute să-i împrumute fusta, că Carmen se ducea la nuntă a doua zi nu mama. Şi vorbea mama de fuste şi asta îi povestea nu ştiu ce mai văzuse pe la tevelizor de Maicăl până s-a enervat (mama) şi i-a închis telefonul în nas. A venit apoi nervoasă acasă şi a început să răcnească: "Da' m-a înnebunit!!! Yo îi povesteam de fuste şi ea tot îi dădea cu Maicăl al ei! Da' ce-ai domne a murit cineva din familia ta?". Şi acu 2 zile când în sfârşit l-a înmormântat mă sună Carmen şi mi spune pe un ton calm: "Te uiţi?". Yo mă uitam spre fereastră..."Unde să mă uit?". La tevelizor, e pe Realitatea! Ce putea să fie pe realitatea... înmormântarea normal! Abia am apucat să "Haide Domne că nu mă interesează!" când aud pe un ton amărât: "Uite îi scoate sicriu!!" şi se hotăreşte apoi să sune pe altcineva. Cred că a luat agenda la rând să povestească la toată lumea că altfel nu-mi explic. Am zis că nu-i mai răspund vreo 2 săptămâni, până o ieşi din doliul ăsta imaginar. Şi peste 2 minute apare şi sormea, îi povestesc pentru ce m-a sunat mătuşi-sa şi ghici ce urmează. Îi sună şi ei telefonul: Carmen! Şi s-apucă să-i povestească toate cele...asta nu ştia cum s-o calmeze. Mai târziu apare şi mama acasă: "Da' m-a sunat şi pe mine! M-a înnebunit!!!". A sunat-o şi pe Amalia şi pe Isabela (cele 2 fiice ale ei)...dacă făceai parte din familie aveai onoarea de a asculta telefonic ceremonia lui Maicăl. Şi de atunci n-am mai auzit nimic slavă Domnului şi sper să termine odată ăştia cu ştirile, topurile, ediţiile speciale şi pozele pretutindeni că am luat metroul aseară şi ce crezi că apărea pe ecranele Zoom?

Maicăl!!! Tu-ţi Maicălu' că unde vezi cu ochii dai de Maicăl, unde auzi cu timpanu' cântă Maicăl, mai dai pe nu ştiu ce program...un videoclip cu Maicăl, schimbi postul...emisiune despre Viaţa lu' Maicăll, ZeroTV Special Maicăl...Maicăl pă peste tot. Şi probabil că o să-l mai voteze lumea încă 6 luni de acu' încolo de pomană şi-o să iasă Maicăl pe locul I în nu ştiu câte topuri tot de pomană că după ce a trecut prin 3 autopsii...doar n-o să se bucure la fel de mult ca ăla de pe locul II care presupun c-o fi vreun cântăreţ mai vi(u)oi. Eu cred că trebuie să vină şi momentul în care ne resemnăm şi spunem enough. Nu mă deranjează dacă îi aud muzica pretutindeni, dar dacă mai aud odată "dansa pe plită" şi "ce-l bătea ta-su" cred c-o să încep să împart palme în jurul meu. Sau haide domne să ne sinucidem cu toţii şi să terminăm odată cu tot!P.S. Mărturii ale fiicei sale (Amalia fiica lu' Carmen, nu a lu' Maicăl) Amalia (7/3/2009 11:08:07 PM): moaa deci innebunesc

S P O R T I V U (7/3/2009 11:08:16 PM): ce a mai zis d michael?

Amalia (7/3/2009 11:08:19 PM): daca nu plec in curand din bucuresti

Amalia (7/3/2009 11:08:20 PM): :))))

Amalia (7/3/2009 11:08:23 PM): doamneee

Amalia (7/3/2009 11:08:40 PM): m-a chemat sa ii traduc ce zice de inmormantare

Amalia (7/3/2009 11:08:45 PM): il vede ca pe un sfant

Amalia (7/3/2009 11:08:51 PM): s-a certat si cu nana (mama Sportivului)

Amalia (7/3/2009 11:08:55 PM): ca ce drogat domne

S P O R T I V U (7/3/2009 11:08:56 PM): am auzit

Amalia (7/3/2009 11:08:56 PM): ca nu

Amalia (7/3/2009 11:09:05 PM): i-am zis ca ma streseaza

Amalia (7/3/2009 11:09:08 PM): dar ea continua

Amalia (7/3/2009 11:09:11 PM): e groaznica

Amalia (7/3/2009 11:09:27 PM): parca e un copil de 5 ani care desi ii spui ceva nu te asculta

Amalia (7/3/2009 11:09:32 PM): zici ca e surda frate

Amalia (7/3/2009 11:09:35 PM): nu mai suport

Amalia (7/3/2009 11:10:00 PM): i-am zis ca-mi vine sa ma arunc de pe geam de fiecare data cand mai zice ceva despre el

S P O R T I V U (7/3/2009 11:10:19 PM): da dc nu s sinucide

S P O R T I V U (7/3/2009 11:10:21 PM): sa terminam odata cu tot

S P O R T I V U (7/3/2009 11:10:23 PM): cum au facut si altii

S P O R T I V U (7/3/2009 11:10:27 PM): nu stai sa l jelesti atata

S P O R T I V U (7/3/2009 11:10:29 PM): la naiba d viata :))

Amalia (7/3/2009 11:10:34 PM): da

Amalia (7/3/2009 11:10:40 PM): am vazut ca au incercat unii

Amalia (7/3/2009 11:11:00 PM): nu mai rezist

Amalia (7/3/2009 11:11:06 PM): de-abia astept sa-i zic si lui tata

Amalia (7/3/2009 11:11:10 PM): ca sa-i spuna vreo doua

Amalia (7/3/2009 11:11:13 PM): sa inceteze

Amalia (7/3/2009 11:11:18 PM): ca sincer ma epuizeaza

Amalia (7/3/2009 11:11:32 PM): eu degeaba ii zic

Amalia (7/3/2009 11:11:39 PM): i-am zis du-te domne in america

Amalia (7/3/2009 11:11:44 PM): si pupai picioarele

Amalia (7/3/2009 11:11:49 PM): daca esti asa de impresionata

Amalia (7/3/2009 11:12:02 PM): nici fanii lui nu cred ca sunt asa de stresanti ca ea

Amalia (7/3/2009 11:12:37 PM): si stii ce face

Amalia (7/3/2009 11:12:42 PM): vine acasa se pune in pat

Amalia (7/3/2009 11:12:45 PM): mananca in pat

Amalia (7/3/2009 11:12:51 PM): si se trezeste maine poimaine

Amalia (7/3/2009 11:12:52 PM): vaaaaiii

Amalia (7/3/2009 11:12:57 PM): am 90 de kg

Amalia (7/3/2009 11:13:02 PM): pey oare de ce

Amalia (7/3/2009 11:13:17 PM): daca tu te trezesti o data pe luna ca-ti pasa si de corpul tau

___________________________________________________

S P O R T I V U (7/5/2009 11:19:24 PM): c atata happyneala

S P O R T I V U (7/5/2009 11:19:25 PM): mare lucru ai luat si u bacu :))

Amalia (7/5/2009 11:19:29 PM): :))))

Amalia (7/5/2009 11:47:17 PM): hai sa-ti zic ultima stire

Amalia (7/5/2009 11:47:28 PM): lui michael i se face a 3-a autopsie

Amalia (7/5/2009 11:47:33 PM): pe asta ai auzit-o ?

Amalia (7/5/2009 11:47:34 PM): :>

S P O R T I V U (7/5/2009 11:48:12 PM): :)) cum domne

S P O R T I V U (7/5/2009 11:48:14 PM): ti a zis maica ta ?

Amalia (7/5/2009 11:48:57 PM): da

Amalia (7/5/2009 11:48:58 PM): =))

Amalia (7/5/2009 11:49:00 PM): de ce?

Amalia (7/5/2009 11:49:03 PM): i-a zis si lu nana

Amalia (7/5/2009 11:49:04 PM): ?

S P O R T I V U (7/5/2009 11:49:06 PM): nu

S P O R T I V U (7/5/2009 11:49:07 PM): am presupus

Amalia (7/5/2009 11:49:09 PM): inca nu

Amalia (7/5/2009 11:49:12 PM): dar o sa-i zica

Amalia (7/5/2009 11:49:13 PM): :))

Amalia (7/5/2009 11:49:18 PM): ca dansa pe plita stiai ?

S P O R T I V U (7/5/2009 11:50:36 PM): nu

S P O R T I V U (7/5/2009 11:50:38 PM): cum adica

S P O R T I V U (7/5/2009 11:50:50 PM): michael dansa p plita ?

Amalia (7/5/2009 11:50:52 PM): da

Amalia (7/5/2009 11:50:55 PM): il punea tasu

Amalia (7/5/2009 11:51:00 PM): ca sa-si miste picioarele

Amalia (7/5/2009 11:58:27 PM): mai stii aia

Amalia (7/5/2009 11:58:32 PM): gluma cu michael jackson

Amalia (7/5/2009 11:58:33 PM): ?

Amalia (7/5/2009 11:58:40 PM): i-a intrat o musca-n cur

Amalia (7/5/2009 11:58:43 PM): :))

Amalia (7/5/2009 11:58:45 PM): mai stii ?

Amalia (7/5/2009 11:58:48 PM): baga mana dupa ea

Amalia (7/5/2009 11:58:55 PM): si continuarea n-o stiu

S P O R T I V U (7/5/2009 11:59:31 PM): michael jackson e nebun

S P O R T I V U (7/5/2009 11:59:34 PM): i a intrat o musca n cur

S P O R T I V U (7/5/2009 11:59:37 PM): baga mana dp ea

S P O R T I V U (7/5/2009 11:59:41 PM): eu...

___________________________________________________

Amalia (7/6/2009 3:50:13 PM): iti vinzi telefonul?

S P O R T I V U (7/6/2009 3:55:23 PM): cu 50 d mii?

S P O R T I V U (7/6/2009 3:55:24 PM): e la misto

S P O R T I V U (7/6/2009 3:55:32 PM): cine crezi k l cumpara in starea asta ?

Amalia (7/6/2009 3:55:39 PM): bijuterie de telefon

Amalia (7/6/2009 3:55:39 PM): :D S P O R T I V U (7/6/2009 3:55:48 PM): da mey

S P O R T I V U (7/6/2009 3:55:49 PM): :))

Amalia (7/6/2009 3:55:54 PM): spune-le si tu ca a fost al lui michael

Amalia (7/6/2009 3:56:01 PM): si vinde-l pe e-bay

Amalia (7/6/2009 3:56:03 PM): :))

_________________________________________________

Amalia (7/8/2009 12:44:18 PM): moaa

Amalia (7/8/2009 12:44:23 PM): apropo

Amalia (7/8/2009 12:44:34 PM): atunci cand am venit acasa udata din cap pana in picioare

Amalia (7/8/2009 12:44:39 PM): mama ghici ce facea

Amalia (7/8/2009 12:44:50 PM): in loc sa ma ajute sa ma incalzesc ca tremuram toata

Amalia (7/8/2009 12:44:53 PM): ea vorbea de michael

Amalia (7/8/2009 12:44:57 PM): vai saracu michael

Amalia (7/8/2009 12:45:01 PM): ce bataie ii dadea tasu

Amalia (7/8/2009 12:45:02 PM): :))

De ale Noastre - Carmen (Part III)

2009-07-09T00:39:00.011+03:00

Deci gata am zis până aici! Am fost binevoitor să las baltă o întreagă întâmplare care nu mi s-a mai părut la fel de amuzantă când am avut chef s-o scriu şi-am considerat că n-ar fi prea duios să scriu despre mătuşi-mea pentru atâta lucru. Numa' că ceea ce a putut să producă în ultimele 2 săptămâni de când cu Michael avea să-mi schimbe decizia şi să fiu nevoit s-o includ în 2 articole pe care le merită din plin. Să vezi ce a putut să facă stimabila mea mătuşică acum 2-3 săptămâni. S-a dus drăguţa de ea la Câmpina s-a luat cu treburi şi s-a trezit brusc că s-a făcut 5 şi ceva. 5 după amiaza că doar nu stătea la 4 dimineaţa să facă nu ştiu ce. Şi se grăbeşte ea să strângă toate alea şi o ia spre autogară unde ajunge pe la 6 fără un sfert. Microbuzul era deja în gară, uşa la şofer era deschisă iar şoferu' lipsea. Iar ea dacă ştia că ora de plecare e 6 şi un sfert, în loc să ocupe un scaun şi să lase vorbă cuiva ca să fie totul în regulă, s-a dus pân' la chioşc să-şi cumpere o apă. Minerală sau plată n-am idee, cred că plată cu toate că e foarte posibil să fi fost apă minerală, da' yo zic că era plată. Şi se întoarce ea cu apa în mână şi ce să vezi, îi pleacă microbuzu' de sub nas. De fapt...scuză-mă, vroiam să zic că i-a plecat de sub nas ultimul microbuz din ziua aia că următorul era ziua următoare peste vreo 12 ore la 6-7 dimineaţa. Când a văzut, îngrozită a luat-o la fugă cu bagaju' în mână şi a început să zbiere după un nene pe lângă care tocmai trecea microbuzul ca să-l oprească da' n-a avut cu cine că tâmpitul se uita ca la maşini străine de parcă îi intrase un bondar în gură. Şi a continuat să alerge sperând să ţină roşu ăla mai mult la semafor (care n-a ţinut) şi să-l prindă, că ea se credea la Piaţa Unirii unde stai 2 ceasuri la stop. Şi a rămas drăguţa de Carmen (că aşa o strigăm) cu ochii-n...din câte am înţeles a cam plouat şi soarele nu s-a sinchisit să se facă văzut. Aşa că a luat microbuzul spre Ploieşti pe care a dat 35 de mii şi după ce a ajuns a luat taxiul până la gara de Sud în celălalt capăt al oraşului care a mai costat 30 de mii în loc de 60. Că cică s-a împrietenit cu nişte cucoane şi au luat "un taxi în comun" de au plătit juma juma. După ce a frecat-o la usturoi pe fi-sa Amalia să se uite pe net la mersul trenurilor când ea trebuia să se întoarcă cu maxi a ajuns într-un final la un ghişeu să-şi cumpere biletu' de tren. Că cică vroia rapidu' că era mai eftin da ăla era desfinţat şi că nu stătea ea pân' la 7 juma să ia nu ştiu ce tren şi pân' la urmă a luat intercity de la 7 şi 2 minute care a costat 223 de mii. Poate că n-o fi prea mult pentru curu' tău de moţulişkă da' dacă stai să compari preţul maxi-taxi-ului de 140 de mii cu 288 de mii cât a cheltuit Carmen în total...parcă începi să priveşti altfel. Şi uite aşa a făcut ea un ocol de zile mari, s-a plimbat şi cu taxiul prin Ploieşti şi a ajuns mult mai târziu în Bucureşti. Cel puţin a avut plăcerea de a-şi savura apa plată în intercity care nu cred că era minerală. Şi nu e prima oară! Odată a ajuns la 7 în autogara din Bucureşti când trebuia să se întâlnească cu mama să plece amân2 spre Câmpina şi ghici ce. Microbuzul pleca exact când a ajuns ea şi mama i-a făcut cu mâna pe geam că doar nu era să-i transmită condoleanţe. Cum să-ţi plece mey microbuzu' de sub nas de atâtea ori?? Coming up next: MAICĂL!!!

De ale Noastre - Mirosuri (Part II)

2009-07-06T17:03:00.016+03:00

Deci nu se poate aşa ceva! La ce am putut să asist într-o dimineaţă (acum vreo 2 săptămâni)...la o "Doamne Dumnezeule" de toată frumuseţea. Nu e prima oară când se întâmplă dar...oricum. M-am trezit m-am lălăit tralala blablaaaa că nu te interesează pe tine în mod special ce-am făcut eu în acea dimineaţă mai mult decât ce s-a întâmplat de fapt. Şi se făcea că mă pregăteam să merg la duş şi a trebuit să mă opresc în cameră la ai mei să-mi iau o pereche de underwear că doar nu depozitam ditamai şifonierul la mine în cameră. Las să profit că cine ştie ce idei/poziţii îmi mai vin în minte şi o să am nevoie de spaţiu să mă destrăbălez. Ajuns în camera alor mei mă pocneşte peste nas o putoareeeee de zici că se kkse cineva acolo. Pe bune! Mă uitam dacă s-a kkt careva sau dacă e băşină că parcă nu-mi venea să cred că un gaz invizibil evacuat de domnul CUR poate să pută în aşa HAL. Careva...adică taicămiu, că mama era în bucătărie. Apoi ia ghici, m-am mai dus la baie să fac duş? NU! Pentru că domnu' tocmai se ridica din pat şi-am intuit ce urma să se întâmple. Se ducea la baie să....ia ghici! Şi m-am dus în bucătărie să mă "Haide domne în halu ăsta??" la mama. Şi a început biata femeie să-şi verse năduful de nu-i adevărat: "DA NU MAI POT!!! ŞTII CÂT A GAZAT? M-A BĂŞIT TOATĂ NOAPTEA!!! NICI N-AM PUTUT SĂ CITESC DE PUTOARE!!!". Şi a continuat cu replici mai tandre (tot mama că ţi-ai dat seama că ăla se kk de zor între timp nu?!): "Nu ştiu ce s-o face la 70 de ani dacă de la vârsta asta băşeşte în halu' ăsta. D-asta de la o vârstă fiecare cu camera lui să doarmă în patul lui şi să băşească cât vrea dacă îi place!". Şi pe bună dreptate că e un băşinos notoriu. Mă aşezasem odată la măsuţa mică din sufragerie să ciugulesc ceva şi el dormea pe canapea cu spa...ehh cu spatele. Cu curu la masă şi i-a venit o băşină şi s-a auzit cum s-a forţat parcă special să-mi băşească mie mâncărurile. N-am mai mâncat nimic apoi şi tot aşa într-o dimineaţă moţăia mama pe canapea şi s-a trezit ăsta. A deschis uşa care era la aproximativ 30cm de nasu' lu mama, a tras o băşină şi apoi a închis-o parcă la fix s-o gazeze pe mama care s-a ridicat în fund de putoare. Cum domne?? De unde atâta "prospeţime"...P.S. Scuză-mă dragă n-am găsit poze cu băşini ca să-ţi arăt cum mirosea. Ahh şi...care aţi votat "Sunt o Curvă" în pollu' trecut? 2 voturi şi 0 suspecte?! Eh las că vă prind yo!!

Vremuri de Scleroza (Part II)

2009-06-08T01:00:00.011+03:00

Ăăăă unde am rămas? La mă băteam cu Lidia da' dă-o-n sparanghel că nu face omu' treabă cu ea. La bară nu vrea să danseze, actriţă nu vrea să se facă şi când colo n-are nici 1 cent pe telefon. N-o s-o mai angajez la firma pe care n-o să mi-o deschid niciodată pentru că nu merită. Şi-am rămas la planul pe care mi-l făceam pentru atunci când o să mă sclerozez şi o să am idei Napulonoleşti. Am zis bine? Nu mă, era Napoleonoleşti...aşa! Urma să mă întorc din Bora Bora...şi să-mi deschid firma de calorifere pe care n-o să mi-o deschid niciodată. Şi nu calorifere d-alea comuniste pe care pune curu Lidia şi zice wuuu ce cald e în baie, calorifere d-alea speciale delicate pentru încălzit părţile intime. Că am făcut astă iarnă un duş rece şi aşa rău mi-au îngheţat oole d-am zis că nu se poate...trebuie să inventez caloriferul delicat de încălzit oo. Că am stat atunci vreo oră în prosop şi tot simţeam răceală acolo jos de mi-era că mă îmbolnăvesc. Şi crede-mă că ăla e ultimu' loc din componenţa corpului pe care aş vrea să-l văd "accidentat".

După ce o să fiu lăudat de toţi posesorii de oo o să inventez un accesoriu genial pentru ţăranii ăia de la coada vacii care încă mai au antenă pe casă. Şi o să-mi deschid firma de învârtitorit antene pe care n-o să mi-o deschid niciodată, astfel încât ţăranul leneş n-o să se mai suie pe cocioabă să învârtă antena înainte de meci. O să aibă posibilitatea de a comanda antena reglabilă manual care se va putea regla precum beţele alea 2 de la troleu cu 2 sfori cretine sau o antena reglabilă electric care va putea fi rotită din telecomandă. Ea o să semene cu alea de la televiziunile gigitale chiar dacă n-o să fie gigitale. Ca să creadă vecini că proprietarul antenei are televiziune gigitală cu 200 de programe nu doar tevere unu şi tevere doi cu purici pe care oricum n-ai ce vedea. După toate aceste invenţii impresionate, stimabilul eu va fi cunoscut şi apreciat atât în mediul urban cât şi în cel rural. Atât de posesorii de obiecte moderne cât şi de cei de la coada vacii. Atât de Lidia cât şi de Monica, chiar dacă mă detestă ele acum.

Aşa că o să-mi permit să inventez bolidul perfect care va avea un singur scaun că doar n-o să construiesc maşină ca să se călărească toate flămândele înăuntru. Şi acel scaun unique de pe centru se va putea învârti ca să nu mai trebuiască să dea fomeia cu spatele. Se învârte cu scaunul şi merge maşina invers ca la tramvaiele alea cu 2 capete. Bolidul va fi dotat cu un morcov delicat care te va mângâia sau gâdila pe la cur după ce o să stai prea mult pe scaun. De asemenea va avea oglindă cu ştergător că dacă te studiezi şi nu-ţi place ce vezi probabil o să....chiar dacă nu semeni cu Piţurcă. Force Feedbackul nu va fi implementat deoarece bolidul va fi inventat pentru plimbat nu pentru jucat NeFeSe. De asemenea va fi dotat cu calorifer pentru încălzit sau răcit oole ca să fie o răcire unică că doar nu vrei să-ţi sufle aeru' necondiţionat în nas ca la Matiz. De asemenea LCD-uri şi kkturi d-astea nu vor fi disponibile, doar o antenă d-aia ca la radio pe plafon şi un radio care să prinda radio românia curtural şi postul ăla de muzică bisericeacă special pentru Monica care este o credincioasă fără pereche. În loc să fi mers la biserică de Paşti să ia lumină, ea dădea din buric la nu ştiu ce baerma. Bolidul va fi echipat cu un motor V6 Twin Turbo furat de pe un Nissan pe care va scrie Bibban V8 că doar n-o să-l dezmembreze nimeni să vadă ce e înăuntru. Mă rog asta o să se zvonească printre deedeeoţi că bolidul va avea de fapt motor de Oltcit supraalimentat cu ce vrea Monica că ea se pricepe mai bine la cât NFS a jucat pe volanul ăla al ei handicapat pe care i l-a cumpărat deşteptul de ta-su. La achiziţionarea autobolidului vei primi gratuit un Salam Polivalent şi un scaun de birou cu morcov ca să nu zici că ţi-ai luat maşină cu un singur scaun.

După toate astea o să fiu un adevărat div. Cum se zice bre divă la masculin? Aşa şi o să vină vreme să umilesc RATB-ul înainte de a pleca în altă excursie pe banii fraierilor care mi-au cumpărat invenţiile. Aşa că o să-mi deschid firma de asigurări pe care de asemenea...n-o să mi-o deschid niciodată şi o să permit populaţiei să circule pe bani puţini. Adică tu vii la mine şi ţi faci asigurare pe RATB plătind o taxă lunară de 20 Ron să zicem, în loc de 50 cât e abonamentul. Şi circuli cu orice mijloc de transport în comun fără să-ţi iei bilet că dacă-ţi iei amendă...eşti asigurat la Sportivu şi nu plăteşti nimic. Presupun că o să dau faliment destul de repede dar n-are importanţă. Ce nu face omu' să umilească RATB-ul? Hai că m-am plictisit, merci celor care au votat!

Donşoara Lidia...

2009-06-07T21:16:00.008+03:00

Deci aceasta este stimabila Lidia care sărăcuţa mi s-a plâns că de fapt ea dă la psihologie, că cică nu le are cu pornismele. Ehh da! Vrăjeală! Aşa spun toate înainte de bac că după aia se sucesc şi se dau pe...ăăă mda. Aşa că vă rog frumos să votaţi în sondajul din dreapta ce i s-ar potrivi cel mai mult donşoarei Lidia. Fuckultatea de psihologie sau viaţa de actriţă...ăăă de actriţă. Adică de actriţă de-aia leembistă, profesionistă şi ăăă...care chiar le are...ştii tu! Adică te rog frumos, ce fel de specimen stă cu lăboanţele între pişoare aşteptând cine ştie ce? O profesoară de psihologie sau o actriţă xxx?

Părerea mea...e cât se poate de cunoscută. ...şi io-te că n-a fost doar părerea mea. Ms celor care au votat!

Vremuri de Scleroză (Part I)

2009-06-07T18:06:00.016+03:00

Pey în primu rând când o să ajung mare ehh mare...unde că sunt deja cică. Când m-oi scleroza şi-oi visa că-s Napoleon o să înfiinţez un oraş plin de invenţii senzaţionale. Da de fapt n-o să înfiinţez un oraş întreg că n-am yo atâta chef să construiesc zeci şi zeci de străduţe pe care să se plimbe căscate d-astea ca Lidia şi Monica (2 cititoare ţicnite). În schimb când o sa ajung primarul care nu o să ajung niciodată o să înfiinţez special pentru ele o straduţă romantică cu băncuţe, floricele şi atmosferă ca de parc numită Calea Leembilor.Pe această străduţă o să postez un semn de circulaţie cu câteva reguli cum ar ridicatu' de pe bancă fără atingerea bulanului jumătăţii se pedepseşte cu amendă între 100 şi 500 de Ron. Sau Homosexualii vor fi împuşcaţi în...acolo de începe cu G. Sau leembisticka permisă...adică ştii tu ce înseamnă, când te limbăceşti cu 1 sau cu una depinde că Lidia asta nu recunoaşte că-i pe invers da' yo o ţin p-a mea ca s-o enervez să aibă motiv să sară la bătaie şi s-o bat yo mai bine după aia că în loc să înveţe pentru bac se zbenguie prin casă ca o legumă care fierbe în cratiţa cu ciorbă. După ce o să devin cunoscut pentru înfiinţarea Căii Leembilor o să ajung cu adevărat apreciat datorită invenţiilor mele extraordinare care o să rupă maxilaru' târgului. Şi o să înfiinţez astfel firma de scaune pe care n-o s-o înfiinţez niciodată ca să pot să inventez scaunul cu morcov. Se ştie foarte bine cât de nesănătos este statu' pe scaun cu orele şi ar fi bine ca la un moment dat să ţi intre un morcov în fund care să-ţi amintească să te ridici şi să mai faci niţică mişcare. Fetelor o să le placă foarte mult, mai ales în timpul serviciului. Şi lu' Lidia o să-i placă cel mai mult, mai ales în timpul orelor sau cursurilor că nu mi-a zis dacă dă la fuckultate sau se face actriţă porno. O să-mi deschid apoi firma de volane pe care n-o să mi-o deschid niciodată şi o să inventez volanul cu Force Feedback avansat care o să răstoarne biroul când o să joace Monica NFS şi o să se răstorne cu maşina. Ca să fie realist, iar copiii să înveţe de mici că un accident auto îţi cam sparge capul. Că dacă nu există realism în jocuri, copiii de 15 ani jumate ajung să se laude c-au condus cu 200 pe lângă Dunăre. Ohh da! O să-mi deschid apoi fabrica de salamuri pe care n-o să mi-o deschid niciodată undeva în apropierea Sălii Polivalente din BuCUReşti şi o să inventez Salamul Polivalent cu gust de...nu ştiu. Probabil că o să fie un salam cu pufarine sau alt salam cu gust de pufarine...nu m-am hotărât încă.Tot atunci o să-mi deschid firma de LCD-uri (şi plasme) pe care n-o să mi-o deschid niciodată şi o să inventez cel mai aşteptat produs din această categorie. Plasma cu ştergător având rolul de a permite telespectatorului de a scuipa faţa lu' Piţurcă sau ţâţele lu' Laura Andreşan; sau de ce nu, ţâţele lu' Lidia sau a lu' MoniCa Că poate s-or face actriţe porno într-o zi. Nu le-am întrebat da' yo o ţin pe a mea ca să le enervez. După vizionare telespectatorul va avea posibilitatea de a apăsa un buton de la telecomandă care să dea cu ştergătorul şi să-i cureţe ecranul. După ce o să scot bani din toate invenţiile de mai sus o să deschid o firmă pe care n-o s-o deschid niciodată cu scopul de a produce vibratoarele poluante. Firma se va numi L&M şi nu vine de la ţigări LM sau Mercedes ML vine de la perversele alea 2 de le-am menţionat mai sus. Şi astfel vibratorul care va funcţiona cu motorină va fi introdus în ăla de începe cu V. Va avea de asemenea un furtunel numit eşapament care va putea fi introdus în ăla de începe cu G astfel reuşind să scape fetele noastre de stres. Care sărăcuţele vin cu note mici de la şcoală şi se plâng că nu le ajunge nimic când nici măcar nu ştiu ce nu le ajunge că este prea alcooliste ca să-şi deie seama.Şi apoi o să iau o scurtă vacanţă în Bora Bora cu 2-3 gagici, pe spinarea fraierelor care mi-au cumpărat invenţiile şi o să revin foarte curând în forţă cu noi produse jeniale.

De ale Noastre (Part I)

2009-06-02T18:50:00.011+03:00

Mey m-am cam plictisit să tot postez articole cu cuvinte cheie la titlu. Parcă mai bine le introduc pe toate într-o categorie să ştie şi donşoara Chiorensita despre ce e vorba. Aşa-i că-s jenial? Normal că aşa-i pentru că nici măcar nu există negaţie directă la afirmaţia asta. Doar n-o să-mi zici "n-aşa-i" că nu-s naşa ta. În fine... ca să vezi cât sunt de inteligenţi ai mei aşa în general, s-o vezi pe sormea. Avea o cămaşă pe bicicletă, a dat-o la murdare şi a plecat la Domneşti. Între timp mama a spălat-o, a pus-o la uscat şi i-a adus-o la botu' calului tot pe bicicletă ca să fie la vedere. Vine Laura de la Domneşti: "Buey ce m-am tâmpit, iar n-am dat asta la spălat!" şi o ia frumuşel şi o dă la murdare. Când o vede mama: "Iar spăl asta??". Le învăţase pe de rost. Şi a mai trecut ceva, mi-a povestit faza cu poşieta, am scris, am postat, m-am mai învârtit p-aici m-am plâns că mi-e foame, cĂ cÂnd e mama acasă nu pot să fac NIMIC că zice că-i stau în drum. Şi dacă nu fac nimic după aia se trezeşte că n-o ajută nimeni. Pey cum femeie dacă-mi dai cu fleet, nu e normal să stau deoparte? Poate că nu pentru tine dar sincer să fiu, nu mi-ar conveni să execut vreun act vitejesc din dorinţa de a o ajuta la nu ştiu ce treburi gospodăreşti şi să mă trezesc apoi cu vreun ceaun în cap sau un polonic în gură. Prefer să mă fac că ninge şi mai mişc şi yo câte ceva din când în când cât sunt singur acasă, aşa ca antrenament pentru când o să ajung la casa mea mult visată. A mai trecut puţin timp şi m-am aşezat la masă, unde îmi pusese ea un castron imens cu ciorbiţă, dimensiune pe care am constatat-o după vreo 20 de minute. Am observat diametrul castronului nu şi adâncimea lui că mă gândeam la ale mele şi chiar nu eram atent. Cu toate că stătea sub năsuku' meu, castronul nu se bucura prea multă atenţie din partea mea decât când mă trezeam cu un rahat de zgârci în gură. Şi trec vreo 15 minute în care mâncam de zor şi parcă nu se mai golea castronu' ăla afurisit şi o întreb pe mama: "Cât a, trecut juma' de oră?" că dacă tot visam cai verzi pierdusem noţiunea timpului. Ea: "Ehh juma de oră...10 minute." şi yo ahh da că nu s-a prea răcit ciorba. Şi-am continuat să tot pap până mi-am dat seama că de când m-am aşezat la masă am avut de-a face cu o imensitate de castron. Şi mă iau de mama "Da' cât mi-ai pus domne de nu se mai termină?? Că muncesc ca prostu' de juma' de oră..." şi ea că "Pey cine te-a pus să mănânci tot?". Ea cică a pus mai mult aşa să se răceascĂ cA să mănânce şi ea după. Când am auzit...deci m-am prostit de tot. Am mâncat 20 de minute mai bine de 1 litru de ciorbă, având impresia că au trecut 30 şi nu mi-am dat seama că am de-a face cu un cazan de ciorbă. Cu ciorba aia hrăneam un regiment de evrei. N-am nimic cu ăştia doar mi-a venit în minte. Şi uite aşa...am mâncat ca un porcuşor fără să-mi dau seama şi mama asta nu mi-a zis nimic. Hai că-i coolmea coolmilor! Auzi la ea: "Pey pusesem să mănânc şi yo!", adică "pusesem" la trecut că acu' mâncase Sportivu TOT. După aia haide că ţi-am pus cartofi, am luat câteva furculiţe şi n-am mai putut. Şi yo care credeam c-o să pap şi căpşuni...

PoŞieta

2009-05-31T20:52:00.005+03:00

Doamne Sfinte!!! Ghici unde a fost mama ieri? Până la Câmpina la parastasul lu' Costel. N-am zis "Doamne Sfinte" pentru că s-a dus acolo am zis "Doamne Sfinte" când am auzit ce-a păţit acolo. Pey era ea acolo, era şi Lenuş tot p-acolo, o babă surdă cam dusă cu capu' care a ajutat-o când a avut nevoie şi i-a cerut un cuţit. Mama i-a dat cuţitu' şi s-a dus după ea să vadă ce face cu el. Îşi tăia trandafiri, deci...de bine. Şi a mai stat ea p-acasă a venit o nepoată de-a lu' Luminiţa, altă babă de peste drum şi apoi a expediat-o pe Lenuş că la parastas nu prea avea ce căuta că cică n-o înghite Cristina...care e fata lu Costel. Că Cristina făcea parastasu'...mama s-a dus aşa că era unchiul ei, că mama şi Cristina sunt verişoare. Şi de ce n-o înghite pe Lenuş...că cică îl tot acuza pe Costel că o fură pe Marieta la facturi. Da' poate îşi mai oprea şi el acolo 10-20 de mii rest când îi plătea dările că nu era mare scofală având în vedere că erau fraţi. Sau poate pur şi simplu uita. Şi se duce mama la Cristina unde mai erau nu ştiu câte babe, mai vine o babă şi îşi pune poşeta în cuier, îşi pune şi mama poşieta tot în cuier, se mai învârte p-acolo şi hai c-o sună pe fi-sa, Laura. Şi-a stat de vorbă nu ştiu cât, nu foarte mult că fi-sa o expediază repejor de obicei, s-a mai învârtit prin hol şi după ce a terminat s-a întors la cuier să-şi pună telefonul la loc în poşietă. Când colo poşieta nu-i! S-a apucat să întrebe p-acolo: "Cristina am venit aici cu poşeta?", s-a dus în baie a căutat pă peste tot şi nimic. Între timp a venit popa s-au dus cu toţii în sufragerie şi ce să vezi. Poşieta lu' mama era lângă baba aia care a venit odată cu ea. Se uită mama: "Aia e poşeta mea!". Şi baba: "Ahh!!! Nici nu m-am uitat!!!", că cică i-a dat-o nenea Nicu. Aha...NICU IANCU! Că pe el l-a pus să i-o dea şi a luat-o şi el pe care i-a venit la mână. Cum să iei mă poşieta aşa fără să te uiţi? Putea să-i dea şi-un ceaun cu mazăre că tot poşietă era pentru ea.P.S. Nu e a lu' mama am pus şi yo aşa!

Ghidul Ţambalistei

2009-05-31T17:05:00.015+03:00

În primul rând menţionez c-am scris o grămadă de înjurături aşa că fă paşi sensibilo! Buey frate n-am mai pomenit om ca mine. Ieri am stat ca tâmpitu' toată dimineaţa şi m-am lălăit a prost până s-a făcut 1 jumate, când trebuia să cumpăr nişte DVD-uri şi 1 cablu SATA. Şi s-a făcut vreo 2 m-am dus repede în piaţă la magazinul IT al cartierului care este de fapt o dugheană de zile mari plină de device-uri chinezeşti şi-am constatat ce era de aşteptat. Că ce puteam să găsesc la 2 şi un sfert în afară de...lacătul belit la stradă care cedează dacă scuipi pe el de 2 ori şi o vitrină plină de zoaie prin care se puteau observa diverse...tastaturi A4 Tech, mousuri Genius şi surse de 250 de W pe care scrie 400W. În fine nu te interesa pe tine asta...faza era că toata ziua n-am făcut nimic în afară de a mă lălăi şi m-am găsit pe la 4 şi ceva să plec până la Unirii să cumpăr un cablu SATA exact când a început să plouă. Mi-am luat sacu' Carrefour pe care mi l-a dat Alina de pomană plin cu ciorapi, chiloţi şi alte alea...în caz că mi se scula din senin să mă duc la vară-mea sau în altă parte că yo aşa fac...m-apucă pe moment. Adică în caz că mi se scula gându' nu cine ştie ce...perversa racului ce eşti. Ahh şi Alina de fapt trebuia să-mi dea sacu la schimb pe nişte adidaşi pe care nu îi mai găsesc yo...cred că mi i-a aruncat mama nu ştiu. Da' cre că o să-i dau yo alţii. Şi am ieşit din bloc am observat că ploua încet şi plăcut, motiv pentru care n-am luat în considerare "simptomele" şi m-am îndreptat spre staţia de tramvai. Nici n-am ajuns bine pe trotuarul ăla cu gard de îi zice staţie de tramvai că a început să plouă de nu-i adevărat. Mi-am luat un hanorac în sac să fie acolo în caz că mi se face frig că yo nu prea suport frigul şi mi l-a făcut fleaşcă datorită sacului pe care mi l-a dat Alina care NU este impermeabil. La fel şi chiloţii şi ciorapii...mi-a plouat şi telefoanele şi căştile şi aproape tot...noroc că nu s-a stricat nimic. Ca să vezi ce calculat sunt...mai ceva ca nea' Gicu care n-a avut habar să aprecieze faptul că baba lui ar fi putut să apară din clipă în clipă. O să-ţi povestesc altădată despre Gicu ăsta că sigur o să-ţi placă şi-ţi zic yo c-ai face orice să-l ai de bărbat. Da' nu vorbeam nici despre Gicu nici despre ce-am făcut ieri...vorbeam despre Ţambaliste. De multe ori spun că am alergie la această specie de gagici care bântuie pretutindeni, dar n-am povestit niciodată detaliat ce înseamnă de fapt. Pey în primul rând trebuie să menţionez că sunt mai multe tipuri de ţambaliste şi semi-ţambaliste. Semi-ţambalistele sunt gagicile care posedă câteva simptome de ţambalism uneori suportabile iar ţambalistele sunt acele fiinţe care merită să fie ... şi atât. Adică o iei, i-o tragi şi te faci că i-ai pierdut număru' doar dacă nu vrei să i-o mai tragi odată pentru că asta e tot ce merită. Ţambalistele pot fi clasificate cel mai bine pe categoriile de vârstă zic yo, pentru că unele fete sunt ţambaliste o perioadă şi apoi se mai schimbă dar altele rămân aşa până...nu ştiu până când şi nici nu mă interesează pentru că odată depistată o ţambalistă nu mai are ce căuta în aria mea vizuală. Să începem cu cele mici...ţambalistele de 13-14 ani. Adică...haide mă la singular. Ţambalista de 13 ani e vai de curu' ei...de râsul curcilor. Nici nu i-au dat flocii la pizdă că ea se crede deja mare divă, se dă la băieţi de 17-18 şi se mândreşte când agaţă câte 1 ca şi cum ar face colecţie de numere mari. Dacă apare 1 de 14 ani care e mai simpluţ şi la locul lui, vaaai...cine mă prostul ăla? Las' că ţiganu' ăla de 15 ani e mai şmecher. Şi o ia o fute la 13 ani o înşeală, o lasă sau o lasă gravidă şi o mai fute odată şi gata. Apoi ce mai suferă pitica naibii că vai tu şi-a bătut ăla joc de ea. Pey ce vrei fă dacă eşti proastă? Şi trece timpul creşte ţambalista face 16 ani, îi cresc ţâţele, face cur şi încep mai mulţi să se dea la ea. Ea o ţine tot aşa că poate are noroc să dea peste 1 mai bun şi are impresia că e pămătuful ei. Şi-şi bate joc de el dintr-un singur motiv: băieţii nu merită nimic! Da' ce vină are ăsta c-ai fost tu pizdă proastă de mică? Şi pân' la urmă îi dă papucii tot ea că doar e şmecheră şi ajunge tot cu un bulangiu d-ăla care o fute o lasă şi se repetă istoria. Pey ce credeai tu fă că dacă ai ţâţe eşti bună de pupat în cur? Nu fă eşti bună de futut şi-atât pentru că tu vrei asta. Lăsând la o parte handicaproasta asta trecem la fufa care face 18-20 de ani şi rămâne tot ţambalistă pentru că nimeni nu e suficient de bun pentru ea. Oricine îi face curte sau o invită undeva nu e suficient şi găseşte scuze că e prea ocupată sau că îi este lene când de fapt ceea ce n-o mulţumeşte este bugetul scăzut, lipsa unui X5, sau un design fizic de invidiat. Nici nu se mai uită la felu' lui de a fi sau la diverse calităţi care contează mai mult decât orice şi ar putea s-o facă să se simtă bine pentru că ea îşi pune frumuşel mintea la contribuţie şi gândeşte în felul următor: Cum adică e cu 2 luni mai mic? Neah! N-are bani să-mi plătească cocktailurie de 30 de ron? Nici nu se pune problema! Locuieşte cu părinţii? Doamne ce insultă da' cum a îndrăznit să mă invite în oraş? N-are maşină să-mi plimbe curu? Vai ce pămpălău! Las' că mă combin cu Marinică Muşchetaru că are gaşcă, e şmecher, e bazat. Şi ajunge ţambalista de 20 de ani să se combine cu un şmecheraş d-ăsta de 24 de ani vai de mama lui cu BMW M3 din 99' care stă cu ea mai mult, o fute săptămânal, o minte şi o înşeală de câte ori are chef. Într-un final află şi ţambalista că a fost înşelată, vai ce suferă ea sărăcuţa se sfătuieşte cu cele 2 prietene ale ei la fel de ţambaliste şi îi dă papucii. Apoi urmează ceva la care nu se aştepta. Nu mai poa' să scape de şmecheraş pentru că e prea şmecher ca să i se dea papucii. Şi ajunge hărţuită, bătută, futută cu forţa şi tot cu el rămâne. O mai bate din când în când şi sare la bătaie prin cluburi când se îmbată da' el e şmecher că are tovarăşi şi BMW. Şi se chinuie ea să scape el, se combină cu altul mai finuţ, vine fostu' o bate şi pe ea şi pe ăla şi apoi o duce acasă şi-o fute c-aşa vrea el. Şi cam aşa sfârşeşte o ţambalistă. Unele rămân singure, altele futute şi restu' şi bătute şi futute şi cu banii luaţi că de obicei şmecheraşii ăştia le fac şi de banii pe care îi au de la părinţi. Apoi urmează avort, "Ce-ai zis fă?", pumni în gură şi totul de la un singur motiv. S-a crezut prea bună. Putea s-o ducă bine cu 1 care s-o aprecieze, să se poarte frumos cu ea şi s-o facă să se simtă bine da' nu i-a ajuns pentru că stimabilu' a vrut s-o facă fericită nu s-o pupe în cur că doar nu era el mai prost. Şi asta înseamnă să fii o ţambalistă în toată puterea cuvântului. Îmi cer scuze c-am tot ameţit categoriile...aşa fac când vorbesc despre ceva care nu-mi place. Şi pe final...dacă am ceva de zis referitor la acest soi de puştoaice pot să spun un singur lucru: LE DETEST!!!

Meditaţii - Lenea-i Cucoană Mare (part IV)

2009-05-24T22:38:00.024+03:00

În clasa a zecea am continuat să fac meditaţii cu Carmen şi n-am mai avut probleme la mate iar la fizică s-a făcut Drăgulineasca mai bună. Adică...a început să dea note mai pe copiaţi paginile x din manual că îţi dai seama că nu se mergea ea la sală ca să se facă mai...ăăh ăhem. În schimb avea pretenţia să fim prezenţi la oră şi-atunci am început să mă duc la ore. Pe primul semestru au luat Mihăilă şi cu Lupă nota 1 la mate în teză după ce i-a prins Alexandreasca colaborând prin copiuţe. Tot atunci am dat peste o disperată la mecanică care avea o Dacie 1300 pe are scria Delta 1300 şi dădea note de 2 pe linie. Abia am reuşit cu chiu cu vai să iau şi yo 5 la limita limitei pe ambele semestre. Şi deşteptul ăla care a luat 1 în teză cu Mihăilă şi a spart şi tabla puţin mai târziu, a scris nişte definiţii pe zid fix deasupra capului profei şi se uita acolo şi răspundea. Ce mândră a fost tembela când i-a dat notă de trecere pe lângă vreo 2 de 2. Şi se uita apoi la noi: "Vedeţi că se poate?". Habar n-avea ce scria deasupra capului ei prost. Şi a fost ok în rest...stăteam şi la ore am trecut la toate şi la şedinţă se mirau părinţii altor copii şi o luau pe mama la întrebări: "Dar ce i-aţi făcut doamnă să vină la şcoală?", după ce a felicitat-o dirigu' c-am început să vin la şcoală. Şi în a unşpea a fost mişto...n-am mai făcut meditaţii la nimic şi mă descurcam binişor. Atunci am început să fac absenţe dimineaţa că mă trezeam greu şi n-ajungeam la primele ore. Am ajuns şi yo odată întâmplător la geografie şi m-a scos la tablă să mă asculte. Aşa revoltată era profa' când a văzut că nu ştiam toate continentele încât îmi venea să i-o : "Ce-ai fah??". Şi de-a lungul anului am reuşit o singură dată să ajung la absolut toate orele zi de zi într-o săptămână. În rest efectiv nu ajungeam, lucru destul de dăunător având în vedere că erau materii la care aveam o oră pe săptămână de la 8 dimineaţa. Una dintre astea a fost şi ora de economie pe care o făceam în fiecare miercuri de la 8 cu o retardistă blondă la vreo 60 de ani care cam chelise. Şi şi-a făcut implant cu păr, s-a vopsit portocaliu de 4 ori mai intens decât un morcov şi s-a pus să facă pă autoritara cică nu mai e obligaţia ei să ne treacă pe moca având în vedere că clasa a unşpea nu mai este obligatorie. Pe primul semestru mi-a pus nota 5 pe lângă un 4 fără să fiu prezent la oră şi-aşa m-am liniştit. Ehh...pe semestrul II am ajuns spre sfărşitul anului, m-a ascultat, mi-a dat un 4 şi a rămas să mai vin ora următoare care făcea parte din ultima săptămână de şcoală. Şi se face miercuri, sună alarma la telefon pe la vreo 7 fără cum era normal, o închid şi-mi continui somneakul. La 8 şi un pic mă sună Robiţă: "Băăă ce faci nu vii la şcoală ca să-ţi închei media la economie?". Yo: "Lasă bre că vin yo mâine şi-o caut. Spune-i şi tu că mă duc la doftor". Chiar mă duceam la doftor da' la ora 12 nu la 8 şi un sfert. Pe la 10 mă sună Paul care era în aceeaşi situaţie că nici el nu prea dădea pe la şcoală: "Băăă vino la şcoală că nu ne incheie asta media!!". Când am auzit m-am trezit şi-am fugit la şcoală că deja dormisem cât de cât. Şi-am ajuns pe la 11 fără, Paul plecase şi nici urmă de profa de economie. Aşa că am revenit a doua zi, am căutat-o, am găsit-o şi nici n-a apucat să termine Paul fraza care începea cu "Vă rugăm frumos..." că ea: "NU VĂ MAI TREEEC!!!". Şi am aflat apoi de la Robiţă că îi spusese că m-am dus la doftor şi rămăsese să vin eu s-o caut dar când am văzut cu câtă patimă a pronunţat "NU VĂ..." ce era să mai zic. M-am abţinut c-am zis să n-ajung să mă cert că tot cu ea o să dau aşa zisa corigenţă că nu era corigenţă era medie neinchieată da?! Şi Năstase a rămas şi el cu mine şi cu Paul tot aşa pe vară cu media neîncheiată. Şi-am dat aşa zisa corigenţă cu profu' de LogiCă Care era tovarăş cu dirigu'. M-am dus yo ca prostu' cu mâna-n fund şi m-am întâlnit cu Năstase. Când m-a văzut profu' s-a uitat lung la mine şi: "Să nu-mi zici că n-ai nici pix!". Yo că nu şi mi-a dat el unul. Şi mi se pare că s-a şi crucit sau a zis "Doamne Fereşte!!" sau ceva de genu' nu mai ţin minte şi oricum nu ţii tu neapărat să ştii. Şi ne-a dat o foaie de examen d-aia ca la capacitate şi am început să ne uităm ca proştii pe subiecte că noi nici nu ştiam care sunt întrebările. Noroc cu semnele "?" de la sfârşitul frazelor. Între timp o fată din prima bancă terminase prima pagină şi: "Domn profesor! Scriu şi pe partea asta?". Când a auzit ăsta: "Ce faci băă tu scrii toată foaia??". Şi i-a luat lucrarea din faţă şi ne-a dat-o 9 ca să scriem şi noi ceva. Şi ne-a dat 5 cât să ne iasă media şi Aleluia că parcă nu-mi venea să cred. N-am rămas corigent şi-am rămas cu media neincheiată c-am fost tălâmb şi nu m-am trezit. Vorba lu' Năstase: SFINTE SISOE!!! Şi prostul de Paul a venit la corigenţe şi s-a trezit că şi el avea medie neîncheiată. Ca să vezi altu' şi mai prost, nu ştia nici ce simptome are. Şi apoi a venit clasa a doişpea când am făcut meditaţii doar la mate cu profa cu care a făcut Amalia duminică. Şi apoi am dat bacul care a fost...Wow!!! Poate îţi povestesc dar după ce îl ia şi Amalia ca să văd ce-o face. Şi cam astea au fost meditaţiile de-a lungul a 12 ani de şcoală. P.S. Acum lăsând gluma la o parte pun pariu că pentru unii sunt un pierde ziua care a avut noroc chior de fiecare dată. Spre deosebire de copiii care sunt de-a dreptu' obsedaţi de note cum aveam o colegă din generală care a început să plângă după ce a luat 9,30 când toată clasa luase 4 şi 5 cred că stau destul de bine. Sau handicaproasta aia de elevă imbecilă care s-a sinucis c-a luat 7 în teză. Care-i farmecul într-o viaţă de tocilar dacă nu există pic de adrenalină? Sau ba nu mă stai aşa că ăştia merg la olimpiăzi. Motiv în + să se oftice că-s mai fericit yo cu 5 în teză decât ăştia cu 7 sau 8 la olimpiadă. Ce-l mai ameninţa Ţică pe fi-su înainte de olimpiadă că luase nota 6 la precedenta competiţie. Ceva de genu: "Dacă te mai aud că...izbesc cu tine de toţi pereţii!"...chiar nu mai ştiu. + că într-o mare parte din cazuri respectivii tocilari o cam iau razna fără să-şi dea seama şi ajung să se poarte ca ăia la care le zicem noi FREAKS. Pe bune! Mă rog sunt şi cazuti în care părinţii îşi maltratează copiii ca să aibă cu ce să se laude situaţii care nu mai sunt amuzante deloc. Dar pentru mine un tocilar obsedat cu 10 pe linie pe care nu-l interesează nimic altceva nu este mai bun decât un repetent cu note de 2. Pentru că unul e ciudat şi altul e prost. N-o să mă înţeleg cu niciunul niciodată că prostia doare şi e bine să fugi de ea. Iar un mistăr ştie tot care non-stop ar turui definiţii şi clasificări în capu' meu cred că şi-ar lua o palmă într-un final. Care-i diferenţa dintre aceste 2 specimene în afară de IQ?

Meditaţii - Gata cu Vrăjeala (Part III)

2009-05-24T20:37:00.033+03:00

Cum era de aşteptat probabil...a venit şi ziua în care am dat de racu. Nu Racu Robert...racu cu D în faţă. Sau ziua în care am dat de Năstase nu ştiu...amândouă. În a noua m-am împrietenit cu 1 Năstase care abia dacă venea la şcoală...că era mare chiuliangiu de prin clasa a cincea, se lăuda el. Şi îţi dai seama...clasa a noua, veneam la şcoală la 8 şi ceva dimineaţa, apărea şi Năstase pe la vreo 10 şi la 11-12 maxim acasă cu noi. Cred că la 11, că la 12 eram acasă de obicei în condiţiile în care la 2-3 abia terminam orele. Şi chiuleam de tembel ca să mă duc acasă să mă joc că tare drogat mai eram la vremea aia. Iar Năstase care îmi adusese Fifa 2004 şi Splinter Cell îţi dai seama ce mare tovarăş mai era, + că era şi stelist înrăit şi ştia de toate. Şi după aia am văzut că era şi foarte de gaşcă mai încolo când a început să vorbească mai multe şi să mai stea şi pe la şcoală. Şi uite aşa toată clasa a noua am chiulit ca un descreierat până am ajuns la sfârşitul primului semestru cu media 3 la mate şi 2,3 sau 4 la fizică chiar nu mai ştiu. Şi m-am ales pân' la urmă cu 4 la amândouă. Ce fericit mai eram "YEEES!!!" media 4 la mate că dacă îmi ieşea 3 rămâneam pe vară sigur. Aşa m-apuc de învăţat cică şi Năstase foarte: "Băăă tu eşti prost la cap? Te bucuri c-ai rămas corigent?". Ce dreptate avea! Pe semestrul 2 am învăţat exact la fel de bine...adică ce învăţat frate că nici nu se punea problema. Asta era în generală, acu' apăruse altă problemă: absenţele. Că dacă aş fi avut prezenţa din generală în clasa noua nici nu s-ar fi pus problema să nu trec la toate materiile. Era o profă rea a drq pitică şi grasă pe care o chema Alexandrescu şi îi lăsa corigenţi pe chiulangii. Şi la fizică pe Drăgulinescu care nu era aşa de rea dar vroia să ne arate cine-i şefu' şi a făcut acelaşi lucru. De fapt erau la fel de rele amândouă că în a zecea ne-au trecut pe toţi. Lucru care nu s-a întâmplat în a noua când eu şi mai mult de juma' de clasă am rămas corigenţi. Pe vară...unii la mate alţii la fizică şi restu' la mate şi la fizică. Bineînţeles că eu şi Năstase intram cu capu' înainte în ultima categorie. Când a auzit mama s-a crucit efectiv că a avut încredere în mine...c-am zis că numai gata acu' învăţ că-i semestrul II şi pe semestrul II n-am cum să nu învăţ pentru că e semestrul II şi nu e semestrul I. Şi nici n-am făcut meditaţii deloc toată a noua. Şi după ce s-a crucit mama de 14 ori: "MEDITAŢII!!!!". Şi-am făcut meditaţii cu o dna Carmen Mateescu mai tinerică la vreo 30 care cred c-a fost cea mai tare meditatoare EVER. Când am văzut-o pe femeia asta cât de plină de viaţă şi binedispusă şi amuzantă şi nebună şi înţelegătoare poa' să fie cu bărba-su care era şi-ăla un nebun...am zis c-aşa vreau să fie şi nevastă-mea. Doar un picuţ mai drăguţă ca să-mi placă şi designul c-aşa mi se pare normal. Nu? Numa' că nu se mai prea găsesc specii d-astea iar cele mai multe sunt ţambaliste. Şi mi s-a cam luat...noroc că nu m-am făcut misogin. O să scriu şi-un ghid al ţambalistei ca să vezi ce-ţi trebuie ca să intri în categorie. Dar nu vorbeam despre mine...vorbeam despre MEDITAŢII. Că n-am făcut meditaţii doar la matemică cu drăguţa de Carmen, am făcut şi la fizică cu o dnă pe care nu mai ştiu cum o chema. Spre deosebire de Carmen care mă ţinea maxim 2 ore dna de fizică mă ţinea şi 3 ore. Începusem să fiu fericit când mă durea curu', semn că trecuse aproape 3 ore. Şi după un timp a zis această dnă c-ar fi bine să mai fac odată pe săptămână ca să fie ea sigură că mă descurc, după ce făceam deja de 2 ori pe săptămână. Şi m-a ţinut odată aproape 4 ore d-am luat tramvaiul greşit şi-am ajuns la mama drq la capăt. De cheaun ce eram puteam să jur c-am citit 15 dar de unde că scria 19. Şi ajunsesem să fac meditaţii de 5 ori pe săptămână. Şi am dat corigenţele, am trecut cu brio şi sincer să fiu...luam şi dacă nu făceam meditaţii la mate. Dar la fizică a lăsat Drăgulineasca 9 repetenţi, iar eu am luat 7 la oral si 5 la scris. Ce le mai aveam...şi prostu' de Năstase tot nu învăţase. Noroc cu Adiţă care i-a dictat o lecţie că merita şi Năstăsel măcar atât. Că şi-a luat o amendă la RATB din cauza lui că a plecat cu abonamentul şi n-a mai venit o lună la şcoală. Şi a plătit prostu' ăsta 800 de mii la amendă. Bun băiat Adiţă...dar şi dacă-l vedeai pe Năstase cu câtă patimă pronunţa "FUTUŢI MUORŢII...!!!" când a apărut ăsta la şcoală. P.S. Prima poză e cu fostul meu liceu iar clasa aia cu tălâmbi e labu' în care am rămas corigent la fizică.

Meditaţii - Coşmarul Stimabilului (Part II)

2009-05-24T14:49:00.025+03:00

Hă hă! Nici acu nu s-a întors şi e aproape 15:00. Unde am rămas...la clasa a şaptea nu? Parcă da...când făceam cu Ileana la Română, Engleză şi Franceză. Tot în perioada aia am început să fac cu doamna Vişan la mate. Mă da' de ce-oi fi scris română, engleză şi franceză cu majuscule? 'ah? Nevermind! Şi doamna Vişan era de treabă şi aproape de mine doar că îmi cam dădea teme multicele. Odată m-am făcut că-i miercuri când a încercat sormea să mă trezească ca să nu mă duc că nu-mi făcusem tema şi iar se supăra. Nu de alta da' dacă îmi tot zicea că nu mă mai primeşte, ce puteam să fac şi yo. Tema nu? Hai lasă-mă cu tema că ţi-o bag în fund dacă mă superi. Yo vroiam să mă joc nu să fac tema c-atunci făcusem rost de NFS Underground. Aşa, şi peste 1 an...clasa a opta, kkcitatea. Mama: meditaţii meditaţii...la romănă cu Ileana şi la mate cu dna Vişan. S-a terminat semestrul I, era să rămân corigent la geografie, da' m-a trecut c-a vorbit diriga cu Sotir, i-a fost milă şi oricum învaţasem ceva. Şi pe semestrul II mama s-a trezit că stimabilul ei făcea meditaţii cu Ileana care nu era tocmai profesoară. Şi vroia ea să fac cu cineva priceput că nu concepea să nu iau examenele. Şi-am vorbit cu dna Vişan care după ce mi-a spus că ştie o profesoare foarte, FOARTE BUNĂ de română avea să mi-o recomande pe cea mai îngrozitoare meditatoare din viaţa mea: Doamna Carmen Popescu. Am fost în prima zi cu mama la ea ca să discute ele tarife etc...şi oricum eram tălâmb la vremea aia şi mă ducea mama peste tot unde trebuia să merg prima oară. Şi-au terminat ele de discutat şi după ce a plecat mama m-am simţit ca atunci când mă lăsa singur la grădiniţă peste noapte. Mai ales după ce dantura dnei Carmen spusese că elevii ei nu iau sub 9 la examen. Eu să iau 9? Şi nu-mi dau seama...ori atmosfera din casă ori felul ei de a fi...parcă am simţit că până aici mi-a fost. Nici n-am scris bine 2 rânduri în caiet că ea deja: "NU NE-AM ÎNŢELES!!". Şi-am stat vreo 2 ore la dânsa, mai încordat ca niciodată. Şi aşa uşurat m-am simţit după ce am plecat cum nici nu-ţi poţi imagina. Partea frumoasă era mormanu' de teme pe care mi-l înşirase pe caiet. Trebuia să copiez pe alt caiet tot ce scrisesem la meditaţii, să fac nişte exerciţii dintr-o carte şi să copiez nu ştiu ce texte din altă carte şi să învăţ pe de rost o pagină din una dintre aceste 2 cărţi că m-a pus după aia să cumpăr şi cărţi. Iniţial cred că mi le-a împrumut ca să AM de unde să fac TOATĂ TEMA!! Ce drăguţ...şi-am stat într-o vineri seara de la 7 până pe la 12 să scriu continuu ce-mi dăduse să copiez. Normal că n-am reuşit să termin tot cu toate că am scris până m-am epuizat. Am văzut-o că-i rea şi-am zis să nu fac d-astea aşa de la început. Şi mă duc yo cu tema aproape făcută şi ghici ce-mi zice: "NU ŢI-AI FĂCUT TEMA!! NU NE-AM ÎNŢELES!!". Cum domne când am scris ca un bezmetic?! Asta am gândit că îţi dai seama că nu deschideam gura în faţa ei. Şi auzi la ea că cică n-are nimic, stau la ea până termin tema. Şi m-a ţinut aproape 6 ore în loc de 2 de s-a speriat mama, a sunat-o şi asta că "Staţi liniştită doamnă că nu şi-a făcut tema şi acu' stă pănă o termină!". Am făcut 2 ore meditaţiile, 3 ore am copiat la alea de nu le terminasem şi încă vreo oră m-a pus în bucătărie să învăţ pagina aia. Cât am stat acolo mă gândeam cum să mă încalţ să nu mă vadă şi să fug să evadez că nu mă mai lăsa să plec. Dar nu prea puteam că dacă deschideam uşa la bucătărie ca s-o iau spre hol intram în aria ei vizuală şi mă prindea. Poate doar dacă luam adidaşii în mână şi fugeam în ciorapi pe scări că altfel n-aveam cum şi mai trebuia să descui şi uşa. Şi am învăţat păn' la urmă vreo 15% din pagina aia m-am făcut că spun m-a trimis să mai învăţ, am mai reţinut 4% şi după aia am început să mă plâng că nu pot să mă concentrez, că-s obosit şi m-a lăsat să plec pân' la urmă. Data viitoare la fel...tot 6 ore şi m-a lăsat să plec după ce a văzut că se întunecă afară. Şi-mi tot povestea cum l-a ţinut pe un fost elev până la 4 dimineaţa că tot nu vroia să înveţe ca şi mine. Cre' că minţea că doar nu-l trimitea p-ăla acasă pe jos. Şi a mai trecut o săptămână, trebuia iar să plec...tema o aveam la fel de "făcută" şi i-am zis lu' mama că nu mai vreau să mă duc, ea că "Da? Bine! Du-te! Ca să înveţi!". Şi-am plecat, am luat tramvaiul şi cănd am văzut staţia, s-a oprit tramvaiul, s-au deschis uşile, m-am uitat lung şi-am zis NU. Şi s-au închis uşile şi a plecat tramvaiul. Şi-am fost pe la Universitate, Romană, Ştefan cel Mare cred...m-am plimbat ceva de speriat. Şi vroiam să merg la net da' am fost prea cuminte ca să cheltui banii de meditaţii. Şi m-am întors ca idiotu' după 2 ore în loc să mai lipsesc vreo 4 măcar. Şi m-a dus mama de mânuţă yo nuuuuuuu am început să fac ca toate alea. Dna Carmen că de ce am fugit...yo că nu mi-am făcut tema şi că bine. M-a ţinut 2 ore şi gata, acasă cu mine. Peste o săptămână m-am dus iar cu tema şi mai incompletă. Când a văzut asta: "NU se poate! Tu nu vrei să înveţi! Gata nu-ţi mai dau nicio temă să-mi zici tu când o să vrei că...ea gata!". Nu-mi venea să cred ce vorbe divine aveau să-mi alinte timpanele. Ce putea să faCĂ CĂ dacă mă pedepsea, iar nu mă mai duceam următoarea dată, îi dădeam peste cap orarul...iar se speria mama. Că era foarte calculată femeia. Ajungeam la şi 7 minute: "AI ÎNTÂRZIAT!!!". Pey n-a venit tramvaiul..."Cum?? Iei tramvaiul pentru 2 staţii??". Parcă luasem taxiul până-n colţ. Şi oricum dacă o suna iar pe mama să-i spună că n-am ajuns...probabil că nu mă mai duceam deloc. C-a înnebunit atunci când a auzit că nu eram la meditaţii după ce plecasem de mai bine de juma' de oră. Mama a înnebunit nu dna Carmen. Sau a înnebunit şi dna Carmen dar mai puţin cu toate că yo nu cred c-ar fi înnebunit. Şi păn' la urmă am ajuns să fac de 2 ori pe săptămână, nu-mi mai dădea teme şi mergeam la 8 jumate dimineaţa când eram cheaun. M-a pus să scriu 2 propoziţii: "Boxerul stătea în corzi." şi "Cânta la corzi." iar yo am scris "Boxerul stătea în corzi şi cânta la corzi.". Şi ea n-a observat iniţial iar yo mi-am dat seama pe la jumatea paginii. Nu ştiam cum să fac să nu vadă şi exact când să dau pagina a observat. Ce a urmat apoi....DOAMNE FEREŞTE!!! şi-a făcut cruce cu patimă, a şters repede cu pasta etc. Ca să nu mai spun că n-aveam voie să greşesc o literă că cică "TU NU ÎNŢELEGI CĂ-ŢI ANULEAZĂ EXAMENUL??", cum naiba mă că la toate examenele îţi zice că poţi să tai cu o linie. Acum mă aştept să se găsească măcar unu să se dea rotund cu: "Moamă dacă eram yo ce făceam, ce beleam!!". Pey într-una din dăţile în care m-am dus cu tema "făcută" se uita ea lung cu un zămbet aproximativ cinic spunând că o să stau până ne prinde noaptea ca să fac tema. Şi dacă am avut impresia că a zâmbit am afişat şi yo un zâmbeţel delicat. POC o carte d-aia de 100 de pagini peste faţă: "TU SĂ NU TE MAI STRÂMBI LA MINE!!". Adică n-am făcut mai nimic şi m-a pocnit în aşa hal? Îţi dai seama ce mă bătea dacă făceam ce te gândeşti tu c-ai fi belit la ea? Şi asta a fost doamna Carmen. Şi a avut dreptate...am luat 9,95 la examen, da' citit invers. Şi mi-a pus meditaţii pân' la urmă şi la geografie cu doamna Drăghici care era super de treabă şi foarte amuzantă. Am început odată să râd ca prostu' de nu mă mai opream. Am reuşit abia după ce m-a ameninţat că mă trimite acasă şi nu mă mai primeşte. Şi am luat toate examenele şi-am intrat şi la un liceu care a fost LICEU şi yo zic c-a fost cât se poate de bine în condiţiile de faţă.

Meditaţii - Începuturi (Part I)

2009-05-24T10:38:00.023+03:00

Pey ăăă mda...că tot sunt la varămea şi plânge în capu' meu că n-are chef de meditaţii şi face tot posibilu' să se lălăie cât mai mult ca să n-ajungă la timp mi-am amintit şi yo de vechile mele experienţe. Că îţi dai seama că n-o să fie ea punctuală după ce i-a zis profa: "Hai Amalia vino la 11:00 ca să avem timp să stăm mai mult!". Acum de exemplu e 11:06 şi drăguţa de ea, se încalţă abia. Până vine liftu', până apasă pe botoane...vai nu s-a închis bine uşa, mai apasă odată pe P de la Parter nu de la...Perverso ce eşti. ETC! + că profa de mate stă la vreo 2 staţii de aici, am yo impresia. Nu mai ştiu că s-a mutat de anu' trecut de când am făcut yo cu dânsa. Şi îţi spun sigur că până vine tramvaiu n-o să ajungă mai devreme de 11:20.Şi dacă tot am început cu că tot sunt la varămea ar fi drăguţ să-ţi povestesc şi despre experienţele mele dacă tot am pomenit de ele, care au avut loc în perioadele în care făceam şi yo meditaţii că mami mă iubeşte şi vrea ca Sportivu ei să devină un intelectual. Vai de capu' meu! Sincer să fiu...n-am fost cu învăţatul, cu premiile Nobel pe hârtie şi alte trofee pentru deosebitele rezultate la învăţătură. În clasa I am luat premiul II, apoi ceva menţiuni şi în rest ne dădea învăţătoarea diplome pe care scria Distincţie ca să nu ziCĂ CĂ nu ne-a dat nimic. Un fel de premiu 5-6...felicitări pentru evitarea retrogradării. Şi scria diverse de genu: rezultate excepţionale la Sport, Desen la....materii d-astea religioase la care lua toată lumea 10. Ce drăguţă Tofanca asta... Şi în clasa a şasea au început situaţiile urâţele. Adică meditaţii am început să fac în a cincea la mate cu un tip Silviu şi-atunci a fost prima oară când am ştiut şi yo să fac exerciţii ca omu'. Ce mândru eram la orele de mate. Ba nu mey, meditaţii am făcut prima oară prin a doua sau a treia la engleză cu doamna Dragoş că vroia mama să ştie baiatu' ei engleză. Mi-a prins foarte bine şi-am luat şi 9,50 la BAC!!! FUCK YOU!! Şi-am tot făcut după aia cu altă tipă până în a patra. Şi ştiu că în a treia parcă...am încercat să copiez la o lucrare la engleză şi m-a pârât o proastă. Nu mai ştiu cine era. Şi revenim la situaţiile notabile şi serioase. La română în clasa a cincea nu ne prea cunoştea doamna Ţică şi ne dădea note mai bunicele. Pe semestrul I mi-a dat un 8 la o temă care a fost singurul din toată generala luat pe bune. Că apoi a văzut ea că suntem proşti şi că ne ajută fraţii, părinţii şi meditatorii la teme. Pe vremea aia mă minunam şi ziceam că are ceva cu mine dar acum presupun că temele de 7 şi 8 nu prea corespundeau cu lucrările de 4, 5 şi 6. Dar oricum nu-i cinstit, dacă m-ajuta nu ştiu cine ce treabă avea ea? Aveam şi yo bulan! Aşaaa...şi în clasa a şasea că tot începusem cu asta...primul semestru, note proaste....tema pe vacanţă o făcusem oare? Mi se pare că nu! Nota 2. Lucrare 4 nu mai ştiu..etc şi când să mă asculte la sfârşit de semestru...ce se mai răstea Ţică spre elevi foarte mândră: "Uitaţi-vă că merită să rămână corigent!". Media 4. Când a auzit mama aolooooo!!! MEDITAŢII!!! Şi-am făcut cu o doamna Ileana, mama lu' Ovidiu care purta ochelari, şi a fost la grădiniţă şi în clasă cu Amalia pănă în a opta, pe care îl detestă şi acum cred yo, şi i-a dat şi ignore acu' vreo 2 ani c-a fost el tembel şi...enough. Şi se pricepea femeia aşa cât de cât suficient pentru nivelu' meu şi nici nu lua foarte mult pe şedinţă. Şi mă ajuta şi la franceză şi engleză. Şi-mi făcea ea temele mai povestea mai pam pam mai înţelegeam 4-5 chestii din 12...adică nu de tâmp că nu-s yo aşa imbecil, dacă-mi explicai înţelegeam. Faza era că nu-mi plăcea şi nu eram nici foarte atent din cauza asta, chiar dacă ziceam yo DA DA!! Era instinctual. Şi-am început să răspund la ore că doar aveam tema făcută de Ileana, care hă hăăăăăăă ce bine mai era făcută. Şi oricum mai înţelesesem una alta nu făceam meditaţii chiar degeaba şi mai răspundeam. Şi pe semestrul II m-a trecut Doamne Dumnezeule ce fericit am mai fost când am auzit. Şi Mugurel a rămas pe vară... Dar nu mai ştiu dacă în a cincea sau a şasea. Ba nu mey a fost în cincea. Şi oricum a fost băiat deştept, a învăţat şi-a trecut că rămăsese stimabilu' şi la 2 materii. Dar nu vorbeam de Mugurel...băăă am fost la el pă stradă de curând şi-am vrut să-i fac poză la poarta aia veche. Ehh ghici ce...au schimbat-o!!!

Portbagaju'

2009-05-22T17:02:00.007+03:00

La ce te uiţi mă? Ai impresia c-am scris ceva interesant mai jos? Pey să ştii că proaste impresii mai au ochii ăia ai tăi chiori care Doamne Doamne ce urâţi mai sunt. Pey să-ţi spun ce-am făcut acu' vreo 3-4 ani că n-am clarificat situaţia nici până acum. Dar o las aşa că poate s-o uita. Pe vremea aia aveam Dacia cât de cât funcţională şi mai mergea sormea cu ea din când în când. Şi se apropia o petrecere la care vroia să meargă ea cu maşina, numa' că nu-i convenea un lucru care ţinea de design. De parcă mare diferenţă era că tot Dacie rămânea. Cu câteva săptămâni în urmă s-a găsit taicămiu să monteze un portbagaj d-ăla pe plafon că nu ştiu unde zicea că vrea să se angajeze şi îi trebuia. Aiurea că nu s-a mai angajat nicăieri şi sormea: "Du-te domne că nu merg yo cu grătaru' ăla!". Şi-a rămas pe mine şi Baboo să scăpăm de el, l-am scos foarte uşor şi apoi ce să facem cu el?! Ideea era să-l ducem la bunică-mea numa' că ăsta n-avea carnet şi doar nu căram ditamai ăla cu autobuzu' până-n Drumul Taberii. Şi yo: "Ia-l tu Baboole că ai bucătăria mare şi-l duci după aia la Domneşti", el: "Te-ai gândit mult? Ia-l tu că-l pui în balcon!". Yo aveam balconu' full şi când mă gândeam c-o să-mi rup picioarele noaptea-n hol pe întuneric...parcă deja îmi simţeam gegeţelele fracturate. Şi cu toate că ştiam că nu-i bine am zis: "Dă-l mă drq că şi-aşa n-ai ce face cu el!". Şi m-am gândit că oricum unde ai mai pomenit să cari marfă pe portbagaj. Ca să aibă ce să-ţi cadă în faţă când pui frână? Pey nu, ca să ai ce să legi cu cel puţin 12,5 sfori. Şi vine mama acasă de la servici: "Aţi dat jos portbagaju?" Yo DAAaaaa!!! Foarte mândru! Şi ce-aţi făcut cu el? Pey l-am aruncat! POFTIM??? Cum adică l-aţi aruncat, aoloo că nu era al lui, îl împrumutase şi să mă duc repede să-l iau. De obicei obiectele abandonate dispar în maxim 5 minute iar yo m-am dus după vreo 20. Normal că nu mai era nimic. Şi a venit şi taicămiu...că ce-am făcut cu portbagaju? Yo că e la Baboo, i l-am dat să-l ducă la Domneşti. Ahh da? Foarte bine! Când a auzi Baboo...."Băăă portbagaj te faci!. De ce i-ai zis că-i la mine?". Doar nu era să-i zic că l-am aruncat nu? Ca să nu mai spun că mama s-a găsit de vreun an că trebuie să ducă nişte ţevi la Câmpina. Şi taică-miu las că e portbagajul la Alex că l-a şi întrebat şi nu i-a spus nimic. Şi yo TACI DOMNE că poate uită...da' nu uită zgârcitu' ăsta. Şi oricum dac-o fi o să-i spun că l-am vândut sau dacă află pe bune..."Haide domne că l-am aruncat acu' 4 ani! Ce mai contează??".

Şadurschi

2009-04-17T21:44:00.027+03:00

În clasa a opta când ne-am mutat în labu' de bio, am stat în bancă cu Şadurschi şi Puşpană că erau bănci cu 3 locuri ca să adune mai mulţi fraieri la un loc. Şi cum stăteam mai mult pe lângă Şadurschi (că prostul ăla de Puşpană tot găsea scuze şi scutiri să nu vină şi-a şi răcit rău câteva luni) am început să vorbim mai multe. Şi am început să-l cunosc mai bine, mi-a povestit cum a vândut apartament cu 4 camere în Maramureş ca să se mute în BuCUReşti la 2 camere unde încă mai plătea rate din câte am înţeles. Şi diverse tâmpenii care ne preocupau atunci. Şi era destul de tâmp aşa, că l-a întrebat Froneasca dacă s-a mutat cu casa aici şi el că "Nu! La bloc!". Ce-o fi înţeles din întrebarea lu' Froneasca, dacă a dezmembrat casa din Maramureş şi a asamblat-o la loc aicea? În fine...omu' ştia geografie, avea calculator fără monitor că cică aşa a zis ta-su că nu-i trebuie calculator în anul cu examenu' de kkcitate. Avea tembelizor care prindea doar Antena 1 în schimb asculta foarte mult radio, lucru care-l făceau şi bunicii mei acum 50 de ani. Mai ascult şi yo, da' aşa în maşină sau la căşti, de obicei în timp ce fac şi altceva în paralel. Avea obiceiul să folosească anumite cuvinte mai sofisticate pentru noi! S-a luat Tony de el odată, i-a luat guma de şters şi ăsta îi zice "Dă-mi radiera!!". Când a auzit ăla l-a bufnit râsul "Da' de ce îi zici radieră?". Că nu mai auzise de aşa ceva...nu e un cuvânt foarte sofisticat doar că nu-l prea folosim pe aici din câte ştiu eu. Adică proştii nu zic radieră pentru că proştii îi zice gumă sau gumă de şters. În rest avea o faţă de om de lemn care nu inspiră nimic, purta o vestă handicapată şi o bluză şi mai cretină la fel ca Mugurel, un semestru întreg. Şi când l-am întrebat de ce poartă vesta aia de ţăran, el cică: "Ce-are? Nu-i faină?". Şi ce pot să spun c-o să rămână notabil pe vecie despre acest speciment, faptul că....nici nu ştiu cum să zic. Eu şi cu încă 1 mai pitic aveam glume cu el mai făceam caterincă îi trăgeam pantalonii de i se vedeau chiloţii şi ţin minte că am făcut lucrul ăsta de vreo 2-3 ori într-o săptămână şi avea aceeaşi chiloţi pe el. După zile şi zile în care am constatat că-i pute subraţu' ca la balamuci şi deja nu prea mai suportam, l-am întrebat: "Buey da' tu cât de des faci duş?". Spre surprinderea mea omu' mi-a răspuns: "Ce-i ăla duş?" ezitând câteva secunde până s-a prins şi: "Ahh unde mă spăl?". Următorul răspuns nu m-a mirat deloc având în vedere că abia cunoştea denumirea şi când inspiram la 1 metru de el simţeam miros de subraţ împuţit: "O dată pe săptămână!". "Da' spală-te mă mai des!" îi zic yo şi cu ăla pitic ne luăm de el "BĂ! PUŢI!!!", fără succes şi sincer să fiu ştiu răspunsul: ca să nu se consume apă. De ce sunt aşa de sigur? Pey pentru că n-avea telefon fix avea doar mobil şi cică avusese două dar a renunţat la unul ca să plătească mai puţin şi nici cablu n-a băgat ca să nu plătească şi avea doar un tembelizor de asculta la radio...deci e clar că le aveau cu economiile dar totuşi....nu este o soluţie să PUŢI ca să plăteşti mai puţin. Să trăieşti sub standardul uman...ăsta e standardul unei maimuţe care se kk şi nu se şterge la cur. Şi cum stăteam yo de vorbă cu el, evident mai aproape de moaca lui (ehh nici chiar ca Nicu Iancu) simţteam de fiecare dată un damf de scuipat d-ăla cu .... (e foarte urât). Puteam să jur că omu' nu se spăla niciodată pe dinţi de dimineaţă. O fi genu' care se trezeşte se îmbracă şi se duce direct la şcoală...da de unde? I-am zis că-i pute gura şi ştii ce replică mi-a dat? Normal că nu..."Ştiu mi s-a mai spus!". Poftim? Pey cât de des de speli pe dinţi? Cică niciodată! Când am auzit m-am crucit. Imaginează-ţi o fărâmă de friptură stând pe o farfurie timp îndelungat, expiră, se împute, se alterează, devine deşeu. Ehh, asta avea Şadurschi în gură printre dinţi putrezind acolo de cine ştie când. Cum mă omule să nu te speli pe dinţi niciodată? Mă-ta nu simte că puţi a canal? Culmea împuţeniei şi în afară de asta era un om super de treabă, bine crescut (cu excepţia unui moment când a încercat şi el o glumă, fără succes) şi te puteai baza pe el nu mânca rahat aiurea. Pe la jumatea clasei a opta l-am făcut să pună un pariu pe care l-a pierdut şi nu mai vroia să-mi dea banii că cică i-aş fi zis că nu mai are nicio datorie la mine după ce i-am vândut ceva. Şi nu ştiu ce i-am mai zis, i-am dat cu o revistă în cap până s-a găsit colega din spate Loredana să zică: "Hai mă că te bate ăla dacă vrea!". Şi îi zice lu' Şadurschi cel nervos care se pregătea să mă ameninţe cu bătaia pe un ton mai subţire: "Nu-i aşa că-l baţi? Ahh?". Ce-i veni melteanului să-i zică l-a făcut să se aleagă cu un nou rival: "Uită-te şi tu ce prefăcută eşti!". Aproape toţi păţim uneori să ni se schimbe tonul vocii cât de puţin, dar Şadurschi a fost prea cretin sau poate prea nervos. Când a auzit Loredana i-a zis câteva bune, mi se pare că i-a aruncat şi-o hârtie mototolită în cap apoi s-a potolit. La cât de bine o cunoşteam pe Loredana am zis că a scăpat ieftin...chiar a fost cel mai norocos din clasă. Când colo Şadurschi scăpase ieftin pentru că eram în oră şi n-a îndrăznit stimabila Loredana să-l altoiască cu profa în clasă. Când s-a sunat vine ea frumuşel la el şi 'îl ia de păr, îi dă câteva palme rostind printre dinţi "Tu să nu mă faci pe mine prefăcută!!! Ai auzit??" timp în care Şadurschi stătea pe scaun ca o păpuşă încasând fără să se ridice în picioare să se apere sau s-o ţină p-aia. Cireaşa de pe tort n-a întârziat să apară pentru că Loredana i-a prins un pumn în ochi de i l-a transformat într-o prună stricată. S-a umflat instant ca un balon şi toată clasa a rămas şocată. Apoi Şadurschi dădea să se ducă la baie dar de unde că Loredana-l trăgea de o mână şi "Unde crezi că te duci mă??". După aia a văzut şi ea mai bine câta ochiu îi făcuse şi: "Du-te mă la baie să te speli!!". Dar Şadurschi se răzgândise: "Nu mă duc! Stau aici să vină diriginta să vadă ce mi-ai făcut." Şi pân' la urmă s-a dus la baie să se spele după ce au insistat mai multe colege, numa' că nu ştiu de ce s-a mai dus că l-am văzut în baie, stând ca un cretin fără să facă nimic. Se dusese degeaba acolo, ca să stea ca o găină pe acoperişu' coteţului. Şi a venit diriginta i-a chemat pe părinţii Loredanei care au venit repejor cu maşina, l-au dus p-ăsta la spital. La 3 zile eram afară aşteptând să intrăm la ore şi 2 pitici râdeau de ochiu lu' ăsta. Şi că tot era şi Loredana acolo le-am zis la ăia cine l-a pocnit. Şi când au întrebat-o hlizea asta ca Iliescu. Şi-a stat cu ochiu vânăt cel puţin 2 sâptămâni. A fost ăsta om de treabă, n-a lovit-o pe Lore deşi putea dar totuşi...să fii mălai aşa să te bată o fată...nu-i prea gingaş. Că Loredana şi pe mine mă bătea atunci dacă se enerva, la cât de prost eram dar oricum eram mai defensiv ca ăsta. Sec sau demisec? P.S. Menţionez că nu am nimic cu el pentru zona sa de provenienţă şi am şi eu rude şi prieteni foarte buni din Moldova. Ca să nu se trezească vreun nefericit să-mi pună întrebări de astea: "Da ce-ai mă cu meltenii?". În fine i-aş dedica totuşi o melodie care are două versuri superbe: "De la coada vacii frateee! Vine în străinătateeee!!!".

3 Lucruri prea gălăgioase

2009-03-30T18:03:00.021+03:00

Vii din club/bar/crâşmă pe la 4 dimineaţa bagi cheia-n uşă şi descui...cu zgomot normal că aşa-s mai toate uşile ca să audă şi baba de la parter când vine omu' acasă. Un lucru destul de enervant pentru că a doua zi va urma: "Ai venit la 4 acasă! Mi-ai spus că vii la 12!". De parcă ar fi vreo diferenţă, că oricum ratai somnul găinilor. În fine te bagi în pat dormi şi te trezeşti cu o uşoară durere de cap. Hai să iei o pastilă...pui mâna pe folia pe care scrie Antinevralgic şi când să scoţi pastila Se Aude destul de tare că deh...trebe să audă şi blocu' de vizavi când ia pastile etajul 9. Urmează apoi: "Iar ţi-e rău? Futuţi gura mătii! După ce că vii târziu acasă mai bei şi ca porcu!". În fine...faci şi tu pe mieluşelu' că poate oi vrea să ai beneficii când s-o lăsa seara. Şi se face seară, aia e tot supărată iar tu eşti frustrat, îţi aprinzi o ţigară. Aprinzi un chibrit, o brichetă sau orice ai aprinde face zgomot. Se aude şi din lift că vecinu' şi-a aprins o ţigară. Şi cu asta s-a terminat seara romantică la care tânjeai de o săptămână: "Acu' mai şi fumezi? Să-mi împuţi aşternutu??? Futuţi!!! Moamă moamă te pun să dormi în balcon!". Şi pân' la urmă faci un duş şi te alegi cu o noapte sălbaticĂ cĂ nici c-o mai convingi p-aia altfel. Ăăă mda...a te mânca în cur să te însori! P.S. Zi merci că nu te pune să-i dai şi leembi. Şi ai grijă că s-ar putea să apară şi al patrulea lucru prea gălăgios. E foarte posibil ca nervoasa de nevastă-ta să trezească blocu' imediat după ce o păcăleşti.

Ziaru'

2009-03-30T01:00:00.035+03:00

La ce e bun ziaru'? La o grămadă de chestii! La mai multe decât ai tu impresia. Nici nu-ţi poţi imagina cât de util poa' să fie că utile mai sunt ziarele astea! Iei şi tu metroul într-o dimineaţă şi după ce cobori observi suportul de ziare şi parcă nu te poţi abţine să nu iei şi tu unul când stii că-i moca. Şi te îndrepţi apoi spre şcoală, fuckultate, servici sau mai ştiu yo ce altă dugheană. Fără să-ţi dai seama ziaru' pe care-l ţii în mână sau în poşietă (cu i) făcut sul devine un obiect foate util uneori chiar dacă iniţial l-ai luat doar ca să citeşti rubrica sportivă sau horoscopul. Depinde de tine că nu ştiu yo acu' dacă porţi papion sau tampon. Oricare ai fi sunt puţine şanse să nu apară careva din tabăra ta, opusă sau neutră care să-ţi ceară ziaru', chestie care poate fi folositoare sau hazlie uneori. Depinde cum priveşti! E posibil să te bage în seamă tipa la care te holbai mai devreme sau să te trezesti cu vreo tufă proastă care pleoşcăie guma în capu' tău. Citeşti tu frumuşel acolo depre sport până te întrerupe o voce de hepatită afumată: "Băiatuu! Dă să citesc şi yo horoscopu!". Şi răcneşte apoi în direcţia opusă spre a sa colegă de bancă care se pregăteşte să iasă la o ţigare: "STAI FĂ FATĂ SĂ CITESC ŞI YO HOROSCOPU!!!". Chiar dacă îl termini de citit, ziaru' poate să rămână la fel de util fără ca tu să realizezi pe moment. Mergi pe stradă mai glumeşti cu 1, te mai întâlneşti cu altu' îi mai arzi un ziar după cap...că de obicei ai doar unul. Adică un ziar nu două, retardistule! Sau se mai trezeşte câte-o colegă să-şi aminteasCă Că nu ştiu ce nu-i ajunge şi îi dai cu ziaru' peste fund că poate yo trece. Sau poate ţi-o veni să-l înfigi cuiva în fund, că e destul de rigid. Valabil şi viceversa că ştiu dragă...tu porţi chiloti cu aţă-n fund. Scuză-mă iubita! Ce culoare, roz? Bine mey, atunci o să-ţi cumpăr yo o pereche mov! Şi o iei spre casă încetişor sau spre unde pana cuţului te-oi mai duce...cu ziaru' după tine făcut sul pe care poţi să-l pierzi pe drum fără să-ţi pară rău că ziaru' e făcut şi ca să ai ce pierde. Asta aşa doar doar l-o găsi altul. C-am păţit acu' câteva zile...mergeam cu ziaru' în buzunar în timp ce-mi suflam năsucul şi pân' la urmă mi-a căzut. În fine, presupunem că nu-l pierzi; poţi să-l laşi undeva în autobuz, tramvai, metrou că poate l-o citi altul mai prost ca tine. Dar mai bine îl duci acasă că poate i-o trebui lu' maică-ta să-l întindă în mijlocul sufrageriei, ca să nu inunde covorul cât stă cu pişoarili în lighean în timp ce se uită la Acasa TeVe. Şi dacă tot nu ţi-am schimbat părerea depre ziare...îţi recomand totuşi să nu-l pierzi. Nu se ştie niciodată pe unde te poţi trezi fără hârtie igienică. P.S. Întâmplător am găsit ultima poză că n-am yo papuci d-ăia. Am nişte şlapi idioţi care se tot descompun de mă împiedic în ei dar n-are nimic. Mai rău e când îţi explodează adidasu' pe stradă. Am păţit când eram mai mic cu nişte adidaşi care fuseseră a lu' sormea. Mi-a intrat şi nisip în ciorap.

Auzi fază !

2009-03-28T17:14:00.005+02:00

Ştii de faza cu ăia 10 mii pe care nu mi i-a primit la metroi? Aseară i-am dat la bar că era întuneric, nu se vedea şi mi i-a luat. Şi peste vreo juma' de oră îmi iau yo altă bere şi-mi dă restu' ăia 10 mii rupţi înapoi! Haide mă!! Oricum am scăpat de ei. I-am lăsat la Mihăilă pentru taxi.

Handsfree

2009-03-28T14:35:00.021+02:00

Dacă mergi pe stradă şi te uiţi la oamenii ăştia care nu ştiu cum să mai meargă ca să nu-şi strice încălţările înainte de termen o să observi că o mare parte dintre ei sunt nişte căşcaţi. Nu căscaţi care dau cu capu' în stâlp. Căşcaţi adică cei cu căşti care au fost fascinaţi cu câţiva ani în urmă când au apărut telefoanele cu mp3, radio, handsfree sau mp3 playerele. Unii sunt chiar atât de obsedaţi încât îşi cumpără nişte căşti imense obţinând un aspect destul de...hai mă ce naiba te crezi în turnu de control? Sau în elicopter? Se vede că eşti elicopterizat la cap dar oi fi tu sexy chiar dacă ai capu de 2 ori mai mare. Nu pentru mine Doamne fereşte...pentru d-ăştia ca Naomi. Glumesc mă! Dar oricum tot la gagici mă uit nu la elicopterizaţi. În fine şi yo sunt la fel de căşcat oriunde mă duc şi vreau să zic căşcat nu elicopterizat. Ca să nu mă plictisesc în timp ce mă holbez la gagici am muzica după mine ca să am atmosferă, nu? Pey da! Şi după 1 an şi ceva în care am fredonat mp3-uri şi handsfree-uri de la Nokia şi Sony Ericsson (da mă fac reclamă că n-ai mai auzit de Nokia) pot să spun c-am găsit destule dezavantaje la ele. În primul rând, cine o fi inventat primul handsfree? Eu cred că handsfree-ul este invenţia unei femei bine dotate. Hai nu-mi spune că n-ai alergat niciodată în timp ce aveai handsfree-ul la gât fără să ai căştile îndesate în urechi. Alergând observi că încep să-ţi sară căştile ca la balamuc dacă n-ai un hanorac sau ceva peste ele. Şi uite aşa o femeie inteligentă şi super dotată s-a găsit într-o zi frumoasă de vară să alerge după...ea ştie ce. După p... sau după ce vrei tu. După portocale mey! Vroia să se asigure că nu se vând toate înainte să ajungă ea la chioşc. Şi alergând (te-ai prins că mă refeream la ţâţe când am zis dotată da?!), au început să-i sară ţâţele de parcă ar fi făcut dragoste cu trotuarul. Şi uite aşa s-a angajat ţâţoasa la departamentul de invenţii Nokia şi a inventat handsfree-ul ca să se răzbune pe masculi în special că prea o duc ei bine. Un alt dezavantaj ar fi senzaţia cămaşă de forţă pe care poţi s-o ai în anumite poziţii. Am păţit acum 2 ani la Câmpina când eram la baie, aveam telefonul în buzunar, căştie în urechi şi m-am aşezat pe...aşa. Veşeu mă căscato! Despre ce credeai că vorbesc? Şi nu s-a întâmplat nimic până când a trebuit să mă ridic în picioare ca să...(nu făcusem doar şuşu) şi s-a întâmplat ceva, neaşteptat. S-a întins firul, mi s-au smuls căştile din urechi şi s-au izbit de ciment. Am făcut nişte ochi...Doamne Dumnezeule să vezi că le-am căcărisit. Şi au mers câteva luni bune până s-a stricat mufa că Nokia avea talent la d-astea. Şi mi-a vândut un coleg alte căşti tot de la Nokia care au mers bine 2 zile până s-a stricat iar mufa care era şi mai proastă. Afacere nene...am avut un 6230i şi am băgat la bani în el de m-am plictisit, cred că vreo 4-5 milioane şi l-am vândut cu 1 mil 800 la unu că vroiam să scap de el. Şi-am mai păţit o chestie astă toamnă când am fost în cabina de probă să probez nişte nădragi eleganţi, că vroiam să-mi iau costum. Mi-am dat blugii jos şi am lăsat firul să atârne şi când să mă îmbrac la loc am observat că lungimea firului a crescut fără motiv de mi s-a format un covrig în jurul oolelor. De nu l-am rotit şi răsînvârtit...nu ştiam ce să-i mai fac, am mers vreo 2 minuţele prin Unirii aşa până am realizat că sărise firul din cleştişorul de la gât care era să-l uit săptămâna trecută la drăguţa de Alina că şi l-a prins de tricou şi n-avea de gând să mi-l mai dea. A vrut să se răzbune pe mine că i-am ciordit un pix anu' trecut pe care i l-am dat înapoi pân' la urmă, numai ştiu. Adică nu i l-am dat şi l-a "recuperat" ea cumva.Şi că tot vorbeam despre Magazinul Unirii care e mai degrabă Mall...ştiu c-am alergat atunci o grămadă să-mi caut pantofi şi-am găsit numa' schiuri de pantofi şi d-ăia de beţiv. Şi mama lasă că iei pantofi chinezeşti de la tati sau îţi iei din piaţă cu 300 (de mii nu de roni).Am făcut yo o faţă şi-am rămas fără pantofi pân' la urmă. Da' n-a fost problemă că la următoarea filmare mi-au împrumutat ăia pantofi cu care am avut bunăvoinţa de a călca în...vezi şi tu aritcolul: A.C.C. Şi oricum am primit o pereche de pantofi de la un bunic care când i-am văzut m-am crucit. Mă uitam la ei...ce fac yo cu ăştia că-s buni numa' de înmormântare. P.S. Mdaaa ştiu că există căşti cu blutut da' trebuie să le tot încarci şi nici nu-s foarte eftine. Plus că ai handsfree, ai reportofon oriunde eşti fără să ştie nimeni că tu doar asculţi muzică sau cel puţin aşa pare. Pentru mine handsfree-ul cu fir Sony Walkman rămâne marele lover.

Radiografia de la Spitalu' 9

2009-03-22T20:39:00.044+02:00

După o săptămână gingaşă în care zi de zi mă "duceam" la Policlinica Vitan, la doamna Voinea (medicul de fam) să-mi iau o trimitere a venit şi ziua în care chiar am fost la Voinea. Pentru că stimabilul de mine se lăuda aproape în fiecare zi la draga lui soră care de la un timp e mai stresată ca niciodată: "Gata mey mâine mă duc la Voinea!" şi ea "Pey iar te duci?". "Unde iar că nici n-am fost?!" Şi luni mă duc yo la Voinea, dau să mă bag în faţă se ia 1 prost de mine şi tanti Voinea că să mai aştept. Trec vreo 15 min, iau trimiterea şi mă duc la domnu' doftor care mă trimite la Spitalu' 9 să fac o radiografie. Mă duc frumuşel la Unirii să iau metroul şi hai să-mi cumpăr cartelă că deh, sunt om cinstit şi circul cum se cuvine nu mai fac acte de huliganism. Asta când am bani că în rest...improvizăm şi noi că doar suntem români. Şi mă îndrept spre casa de bilete scot 20 de mii şi mă pregătesc să mai scot încă 5 mii CĂ CArTela (mă scuzaţi stimată donşoară) costă 22 de mii, moment în care muierea aia din acvariu îmi spune nu ştiu ce...n-am auzit pentru că aveam o cască într-o ureche. Şi-am presupus că-mi mai cere 2 mii. Şi îmi repetă: "DĂ-MI BANI ÎNTREGI!!!". Aveam 10 mii puţin rupţi dar abia dacă se observa. Şi scot alţi 10 mii, moment în care mă uit la moaca ei care seamăna cu un bidon belit...nici nu ştiu cum s-o descriu că era aşa urâtă şi încruntată de parcă cine ştie ce-i făcusem. Şi îi dau alţi 10 mii şi o întreb foarte calm ca să mă lămurească şi pe mine: "Da' de ce te uiţi aşa urât la mine că nu te-am scuipat în gură?!". Şi începe ţaţa floarea: "AAaaaah când te-oi scuipa yo pe tine să-mi zici!!" şi nu mai ştiu ce. Mi se pare că şi ceva de genu' că-mi dă una. "Ahh da? Hai beleşte-o în altă parte!" şi-am plecat că prea era bătută în cap. Am luat metroul, m-am întâlnit cu Iza că ea ştia exact unde era Spitalul şi chiar n-aveam dispoziţia necesară de a căuta spitale. Şi ajungem noi acolo, se uită Iza ca o ştiutoare a spitalului pe tăbliile alea şi pân' la urmă ajunge la fel de nedumerită ca şi mine. Am întrebat bodzguarzi care n-aveau habar, vreo două femei mai drăguţe şi ajungem la etajul 1 unde erau vreo 20 de persoane care aşteptau iar vreo 2 erau pe tărgi. Şi 2 metri mai încolo 2 inşi cocoţaţi pe scară zugrăveau pereţii. Ajung la secţia Radiologie unde numai era nici musca şi a rămas să vin a doua zi de la 7 dimineaţa să mă pun la coadă. Adică vreau să spun că nimeni n-avea habar unde este Hiperdia şi nimeni nu auzise de domnu' doctor Dinu Petre, că asta scria pe reţetă şi-am presupus că la el trebuia să ajung. Cu toate că mi se părea foarte SUSPECT pentru că ceva era SUSPECT aicea că dacă nu era SUSPECT nimic atunci totul era NEsuspect şi chiar nu era NEsuspect. Pe bileţel scria Hiperdia, parter iar yo eram la Radiologia Spitalului 9 de la etajul 1. Şi-am lăsat-o aşa că la cât de adormit eram numa' de vizitat spitale nu-mi ardea îmi venea să mă sui într-o ambulanţă şi să mă culc pe targă. Şi a doua zi mă trezesc ca un adevărat Sportiv hărnicuţ de la 5:50 şi ajung acolo pe la 8 fără ceva, să mă pun la coadă. Trei persoane la rând, mă fac că aştept şi-mi zice o tanti să-mi iau bon de ordine. De unde? De la secretariat...mi-a explicat dânsa, mă duc şi bat la uşă degeaba că dacă nu băteam la uşă tot aia era şi deschid uşa. Nu era nimeni! Doar un dulap, un scaun un birou cu un calculator deschis. Puteam să mă pun să joc solitaire sau pinball da' nu m-am pus, am închis uşa şi-am aşteptat vreo 2-3 minute sperând să apară careva. Şi apare, dar nu vreo secretară ci un moş la fel de dezorientat ca şi mine. Şi hai că moşu' merge la alt secretariat...mă duc şi yo cu el să văd ce-o găsi cu toate că...nu te duci la service-ul auto să-ţi repari telefonul. Presupun că secţia de Radiologie aparţinea de secretariatul ăla da' nah. În fine...pe drum ne întâlnim cu 4 muieri de servici dintre care una cu ochii mai beliţi observă că trimiterea mea era pentru Hiperdia. Adică n-avea ochii beliţi estetic doar observa foarte bine. Şi mă trimite ea la parter, trec de gardă iar la ziare fac dreapta că aşa-mi explicase stimabila. Intru pe un mic cordior unde pe prima uşă scria ortopedie. Bineînţeles că nu scria Hiperdia...şi-am mai făcut câţiva paşi spre o uşă care părea mai principală. Ehh, ghici ce scria pe uşă! SECŢIA BOLI MINTALE!!! Şi în apropiere era un moşulică la vreo 55-65 care discuta foarte revoltat cu o doctoră: "Doamnă m-a dat afară nevasta din casă!! Mi-a zis că miros urât şi m-a dat afară!!!". Probabil aştepta să-i scrie doctora pe reţetă de câte ori să-şi schimbe izmenele că la ce faţă avea nu cred că auzise de chiloţi, boxeri sau alte halea. Cu siguranţă...NU se făceau radiografii aici. M-am mai învârtit un pic, am mai aşteptat şi-am întrebat o doamnă care se făcea că ştie. Şi m-a trimis deşteapta pe un hol în formă de L pe care nu-l mai vizitasem unde am avut plăcerea de a vizita secţiia de urgenţe, unde Hiperdia era la fel de absentă. Şi văd un bodyguard mai în vârstă, îl întreb şi s-apucă el să-mi explice pe unde s-o iau şi trec de bancomat şi-o iau la stânga, BA NU la dreapta!! Cum am auzit "ba nu" am uitat pe loc tot ce-mi explicase. Reţinusem doar bancomat, intru pe uşa de termopan şi cam atât. Mă îndrept spre direcţia indicată, apoi mă uit după bancomat tralala şi ajung iar la intrare. Singurul loc din tot Spitalu' 9 în care se ajunge cel mai uşor. Intri pe uşa din faţă şi-ai ajuns. Încep iar să mă uit în toate părţile, văd uşa de termopan pe care intrasem prima dată, o iau pe acolo şi văd un hol lung spre dreapta. Şi hai să văd ce-i la capăt că dacă tot nu scria Hiperdia...aveam de gând să vizitez tot parterul şi mă opresc doar unde scrie interzis, până găseam Hiperdia asta care deja mi se părea cine ştie ce statuie ascunsă între boscheţi. Şi ajung la capătul holului unde văd un locuşor modern cu mult roşu şi o firmă mare la intrare pe care scria HIPERDIA mareee de tooot!!! Aleluia!! Am ajuns în raiul de la capătul tunelului. Şi-am stat ceva în sala de aşteptare, m-a învârtit domnu' doctor pe toate părţile după ce m-a pus să-mi dau nădragii jos pân' la genunchi, mi-a făcut radiografie şi evident, m-a luat la rost după ce a văzut rezultatul. Şi după vreo juma' de oră primesc plicul magnific mare cam cât o foaie A3 cred, pe care plănuisem să-l fac sul şi să-l pun într-un săculeţ pe care-l luasem special numa' că nu s-a prea putut pentru că scria mare pe dânsul: "NU ÎMPĂTURIŢI PLICUL!". Şi uite aşa m-am întors acasă cu săculeţul în spate pe care îl cărasem de pomană şi radiografia în mână pe care duiosul vânt (nu Sorin Ovidiu Vântu) mi-o flutura în toate direcţiile de câte ori avea ocazia. După amiază m-am dus la domnu' doctor cu radiografia în mână (fără săculeţ) pe care o ţineam ca pe o capotă de dacie şi-am descoperit că-l cheamă Dinu Petre. Şi yo îl căutam la Spitalu' 9!! Mi-a dat o trimitere şi m-a trimis vizavi la un cabinet unde fac un tratament destul de dureros care-mi mănăncă zilele şi-acum. Oricum vorba lu' donşoara doctoră: "Mult a fost puţin a rămas!". Am făcut 2 şedinţe mai DOAR 8 şi gata! P.S. În loc să fi intrat pe intrarea principala a Spitalului 9 puteam s-o iau prin dreapta unde scria Hiperdia mare cât o zi de prost. Da' nah...p-acolo am ieşit. Şi m-a dus un nene cu maşina 2 staţii pân' la metrou că mă împrietenisem cu el. Dacă era pedofil? Ştiuuu...mi s-a mai spus da' n-avea cum că ăştia nu prea umblă cu Dacia Solenza albă, zic yo. Trebuia să aibă măcar Logan. Auzi fază! Iza care a mers cu mine la Spital mă minţea acu 3 ani că are Dacia Logan şi când colo avea Dacia 1310 care cică acu' nu mai porneşte deloc!

Andronache - Profa de Engleză

2009-03-09T00:10:00.008+02:00

Andronache era profa de engleză care avea în jur de 50 de ani zic yo. O proastă, când o apuca zbieratu' îi scarţâiau toate alea din gât. A venit odată la oră vorbind în şoaptă că cică-şi pierduse vocea. Pey cred şi yo la cât guiţa ca o scroafă în călduri. În afară de Andronache o mai aveam şi pe Măinescu care avea obiceiul să se aşeze la geam cu curu' lipit de calorifer şi să tragă catedra pe marginea podiumului c-aşa îi era ei mai comod. Femeie sportivă nu ca vacile astea de nu ştiu cum să se mai arunce pe scaun. Pe scaune nu pe scaun că dacă ar putea ar ocupa 7 locuri deodată, un Logan MCV numa' ele la cât de nesimţite îs. Că cică odată urlau copiii pe hol şi când i-a auzit MăineasCA CAre trecea pe acolo le-a dat cu catalogu-n cap de nu s-a mai auzit nici băşina bondarului. De fapt stai aşa că n-o aveam pe Măinescu în a cincea şi eram în clasa a cincea când s-a întamplat. Că ştiu că-l aveam pe Bondoc care râdea ca bou şi a rămas RPTnt atunci. Chiar nu mai ştiu cine trăgea catedra. În fine nu-i aşa important.

Într-o frumoasă zi de toamnă, stăteam noi elevii în bănci, o fată scria nu ştiu ce la tablă iar Andronache stătea pe scaun la catedră. La un moment dat Andronache întoarce capu' şi exclamă: "Ce scrii tu fetiţo acolo?" şi se trage cu scaunu' într-o parte să vadă mai bine moment în care...scaunul iese de pe suprafaţa podiumului. Ce a urmat...greu de zis. Din punct de vedere auditiv ar semăna cu un film XXX, din punct de vedere vizual...nu ştiu cum să formulez. Cum stătea Andronache la catedră a zbierat cam aşa: "AAAAAAAHHH!!!!!", ca şi cum ar fi intrat ceva undeva şi s-a dus nene cu cracii-n sus şi s-a lovit cu capu' de calorifer de a şi leşinat am impresia. Mi se pare amuzant acu' de câte ori îmi amintesc de răcnetu' ăla şi nu pot să nu mă gândesc cum ar fi urlat dacă n-ar fi avut voce. Cred c-ar fi făcut ca o stafie cu guturai în limbă. Şi după aia am ieşit toţi afară îngroziţi iar Bondoc râdea ca prostu' că ăsta era cel mai terminat din clasă. Şi totuşi mă gândesc că Bondoc râdea atunci iar yo râd acum. Ce evoluţie!!! Aoloooo!! Vai de mine ce mi-am amintit!!! Stai aşa că nu mai pot de...pffaai!!! Pey să vezi mey fază când eram în clasa a cincea am făcut un proiect la engleză. Şi puneam poze pe o foaie A4 şi scriam dedeSUPT "I like oranges! I don't like the condoms!". Ehh glumeam, îţi dai seama că nu scriam aşa prostii la clasa a cincea. Şi am stat să decupez poze şi le-am lipit cu ojă sau cu lipici d-ăla cretin de foi nu mai ţin minte. Şi oricum ce-ţi pasă ţie că doar nu luai tu notă în locul meu. Şi ştiu c-am muncit ceva la el şi-am scris replici cât mai variate şi cu negaţii ca să arate bine şi nu mai ştiu dacă am luat 7 sau 9. Şi un idiot care a rupt o foaie cu poze dintr-o revistă a scris "I like I like" la toate alea fără nicio negaţie şi i-a dat vaca 10 că vai ce frumos proiect a făcut el. Când am văzut îmi venea să-i trag un şut în gură să cadă pe spate şi să se dea cu capu' de calorifer. Da' n-a mai fost nevoie că pân' la urmă s-a dat singură!!! Hă hăăăăăă!!! Ce i-aş mai zice acu: "Pey vezi fey scroafo dacă-ţi baţi joc de copii??". Mi-ar plăcea să citească scroafa naibii articolu' ăsta sau cine ştie...poate că într-o bună zi o să se găsească ea singură pe google. Cre' că se mai dă odată cu capul de calorifer! Expre de data asta ca să fie sigură că ochii nu-i joacă feste că vocea i-a cam luat-o pe ceaune şi săpăligi. P.S. Am pus şi yo pe o fătuşcă să-mi caute nişte poze cu o profă la catedră ca să fie în ton cu articolul şi când colo numa' poze porno mi-a găsit. Auzi mey că cică asta-i profă de engleză. Eleva porno, profa tot ceva cu porno unde dai cu căutatu' dai numa' de Pornescu în învăţământ. Ca să nu mai pomenesc de marea ştire de primă pagină când preotu' care a exorcizat-o pe măicuţa aia zicea că respectiva era posedată de un diavol porno. Zi şi tu...

Veşti din Armată...

2009-03-05T16:39:00.020+02:00

Mdaa pentru fraieri că yo...pey hai să-ţi povestesc. Săptămâna trecută am fost la o filmare pentru bere Timişoreana unde ne-a îmbrăcat în soldaţi. Când am auzit de soldaţi am început să fac ca toate alea că "Hai măăăă!! Da yo nu vreau soldaţi!!!". Şi pe cât mă smiorcăiam îţi dai seama că m-am dus cu ultimii 3 să mă schimb că cică să stau îmbrăcat în soldat cât mai puţin timp.Adică aşa mi-am calculat yo. Şi ce să vezi...ca să fiu soldat cu juma' de oră mai puţin m-am ales cu cea mai proastă uniformă: pantalonii mă înţepau în ultimul hal doar pe mine şi erau prinşi cu ac de siguranţă, cureaua era lipită cu scotch şi legată cu sfoară iar cizmele aveau nişte pătrăţele în talpă de mi-am rupt picioarele când s-a tras scena. Că ne punea să călcăm ca animalele că cică să se audă că mergem pe cioburi. Şi după ce m-am schimbat m-am dus să-mi iau sandviş c-am văzut că lumea mânca de zor şi când colo...ahh pey nu mai sunt sandvişuri. Şi uite aşa am înjurat cel mai mult dintre toţi soldaţii că erau vreo 20. Mişto? Foarte!!! Şi a fost destul de nasol, am stat în frig şi abia am băut un ceai amărât. Atmosfera în schimb a fost foarte plăcută la un moment dat că era plin de soldaţi mai peste tot şi parcă chiar eram în 1942.După ce le-am văzut pe fete îmbrăcate ca ţaţa floare din 1935 cu salată în pălărie parcă nu mă mai simţeam aşa naşpa în uniforma aia dobitocită. În fine am făcut multe poze şi când am ajuns acasă mi-am pus una la avatar să văd dacă m-o crede cineva. Şi unde mă aşteptam să fac o listă de 3-4 fraieriţi m-am ales cu o listă de 3-4 nefraieriţi că spre surprinderea mea...juma' de ţară m-a crezut. Şi uite aşa de luni eu eram plecat în armată pentru nu ştiu câţi fraieriţi. Şi a trebuit să fac pe inbi (invisible-ul) aproape o săptămână ca să "sufere" lumea după mine. Pune omu' o poză la avatar într-o uniformă gri de nazist, îţi zice că s-a înrolat în armată şi tu în loc să caşti ochii la detalii te uiţi aşa la litere şi: "Hai măăăăă cum să pleci în armată!!!!!! Te-ai tâmpit?". Ca să vezi că fetele din ziua de azi sunt atât de tâmpe încât n-au habar cum arată un soldat. Iar altele sunt atât de căscate încât se uită la literele care spun că plec în armată şi nici nu mai observă avatarul cu uniforma de nazist care Mihăilă zice că-i de rusnac. Nu contează foarte mult asta, cert este că de român n-are cum să fie. Mă întreba o fufă foarte insistent la ce unitate mă duc şi nu observa că eram îmbrăcat în gri. Pey vezi tu dragă, uniforma trebuia să fie VERDE nu gri că doar nu fac armata în cimitirul lu' Hitler!

Şi fuckultatea cui o lăsam? Şi ce fac yo 1 an de zile în armată fără să mă destrăbălez cum îmi place c-acolo fac ăia instrucţie cu tine. Dacă am chiulit tot liceul crezi că sunt capabil să stau 12 luni în armată fără să dezertez? Plus că din câte am auzit, mai nou dai şpagă ca să intri în armată.

Şi uite aşa cu armata...mai am un mic plan legat de armată care deocamdată e Top Secret dar gata cu farsele. Am aflat în mare ce mă interesa cu toate că ştiam deja. Şi mai sunt câteva persoane care merită felicitări mulţumită faptului că nu s-au lăsat fraierite (NatalielenalinamihăilĂ) de uniforma mea gri şi încă câţiva care au cam intrat la bănuieli iniţial dar tot s-au lăsat prostiţi într-un final. Ideea era să văd doar dacă mă crede cineva şi dacă am văzut că se poate după aia am amplificat toată povestea ca să văd cine o să-mi ducă dorul şi cine vrea să mă mai vadă înainte să plec. Sper să nu vă supăraţi...foarte tare!!! Adică treaba voastră!

Reţeta

2009-02-28T21:42:00.011+02:00

Sâmbătă seară ajung şi yo acasă de la un suci şi ce să pap că mi-era foame. Colivă de la parastas că mama nush ce-a tot făcut şi pân' la urmă n-a făcut nimic de mâncare c-a făcut altele. Şi hai că face ea ficăţei şi placintă şi dacă tot n-aveam ocupaţie am zis "Hai că mă bag yo la plăcintă!" că ficăţei abia am făcut şi să văd şi yo ce-o ieşi. Ce să faci frate că m-am dus pân' la baie şi când m-am întors ea deja pregătise juma' de reţetă. În fine am bombănit yo acolo am întins foile că dacă am zis că mă bag yo îmi place s-o fac yo ca să văd dacă-s în stare. Şi-a trecut ceva timp am mai mestecat, am întins, am dat cu pensula până se trezeşte ea să ia punga cu rahat şi-aşa o azvârle s-o pună pe masă de mă pomenesc cu rahat şi pă papuci şi pă nădragi. Doamneee Dumnezeuleeee!!! Aşa ceva n-am mai pomenit de nu ştiu când! Cum să repezi punga aşa de parcă te-ar grăbi Nea' Milog să-i dai de pomană la parastas şi să o împrăştii în toată bucătăria. Şi când o vedeam cum putea să râdă mi-am amintit şi de faza cu adidaşi. Acu' vreo 2 săptămâni când eram grăbit să plec nu mai ştiu unde când să mă încalţ m-am pomenit cu cocaină în adidaşi. Îmi venea să urlu...cine ar fi atât de mâini rupte încât să scape atâta făină în ambii adidaşi. Ehh pey cică nu era făină nici cocaină era pudră de talc. Şi-am întrebat-o de unde până unde i-a venit tâmpita idee să-mi pună pudră în adidaşi. Pey cică s-a agăţat în uşă şi CREDE c-ar fi scăpat supă în adidaşi. Nu ştie sigur da' ea a pus acolo pudră ca să se asigure că nu-i mai port. Numa' de Ionel din "Vizită" am mai auzit aşa când i-a pus musafirului dulceaţă în şoşoni. Da' Ionel i-a pus expre, mama s scăpat din greşeluţă cică. Mda ăştia-s adidaşii cu care am călcat de 3X în kkt că a patra oară erau nişte pantofi împrumutaţi. Nu adidaşii erau împrumutaţi, pantofii cu care am călcat erau împrumutaţi. Ehh bine domne hai c-asta-i zbierător la bec! Dumnezeuleeeeeee!!!!

Noaptea în care m-am lovit în Cur

2009-02-14T23:53:00.005+02:00

După atâtea articole seci încep să-mi trag palme când ştiu că-mi vin idei mi se par bune pe moment şi la final iese un articol de tot kktul ca precedentul, care chiar n-are ce căuta pe blog. Oricum ceea ce mi se întâmplă de multe ori e de grohăitul porcilor (râsul curcilor) şi în mod cert numa' mie mi se poate întâmpla. Cum să te loveşti mă la cur în halul acesta? Pey hai să-ţi zic ce-am păţit acum 1 an cred. Eram într-o noapte pe la 3 dimineaţă când veni vremea să dorm. Până acolo trebuia să-mi fac patul să mă spăl pe colţi etc. Şi m-am apucat să-mi fac patul, dau să întind cearşaful odată de două ori şi-l întind odată mai violent de ating becul din tavan că yo nu mai am lustră de ceva vreme. În fine au sărit scântei, era cât p-aci să mă sperii şi-am continuat să fac patul. Am ajuns într-un final la baie unde am fost surprins să constat că apăsând întrerupătorul, lumina nu se aprindea. Am exclamat apoi: "Care-i idiotu' care arde becuri şi nu le schimbă!" şi m-am îndreptat spre întrerupătorul de pe hol ca să văd totuşi ceva. Surprise!! Nici aici nu mergea lumina. Siguranţele săriseră din cauza lu' Yo care izbuti-se să ajungă cu cearşaful în bec. Şi-am fost nevoit să mă duc cu Siemensu' la baie ca să am acolo niţică lumină. Siemensu' are 2 leduri destul de chioare pe întuneric care stau aprinse 1 minut şi apoi se sting. Deci îţi dai seama cum am stat pe veşeu cu mâna pe telefon ca să nu se închidă ledurile că nu se ajunge prea repede la meniul lumina şi nici măcar n-are joystick. În fine poţi să-ţi imaginezi cum m-am şters la cur că trebuie să vezi hârtia igieniCĂ CA să ştii dacă te mai ştergi sau nu. Şi mă uitam cu telefonu' pe hârtia igienică ca să ştiu dacă....şi m-am enervat că dă-o-n mă-sa de treabă şi m-am şters odată mai violent d-am făcut o bubă în cur sau mama măsii ce-o fi fost că după asta câteva zile bune abia mai puteam să mă şterg la cur. Mă torturam singur efectiv ca masochiştii ăia. Zi tu că nu-s prost. Normal că n-o să zici asta pentru că tu trebuie să mă complimentezi ca să nu te byte. Right? Cum să te loveşti mă la cur?

Toalete Unisex (SEC)

2009-02-14T15:21:00.015+02:00

Niciodată n-am înţeles de ce în aproape toate localurile existente sunt toalete separate. Înţeleg, pentru handicapaţi da, toaletă separată ca să nu stai o oră la coadă după unu care abia îşi trage nădragii pe el. Dar la femei bărbaţi chiar nu-şi are rostul pentru că ambele sexe se c... la fel. Bene, se p... altfel da ce contează că dacă te apuci să compari toaletele o sa realizezi că-s aproape identice. La bărbaţi e posibil să găseşti 3-4 pisoare aliniate în + dar în rest sunt la fel. Şi chiar nu mi se pare un motiv întemeiat ca să separi toaletele, dar ce s-au gândit unii: Hai Marine să le separăm ca să nu facă lumea dragoste fără să încalce o regulă. Un al doilea motiv ar fi, pey cum mă nene tu faci şuşu la pisoar şi îndrăzneşti să exclami în gând: Moamă ce gagică a intrat la veşeu? Excluss!! Şi s-au mai găsit motive pentru amuzamentul populaţiei: Uite-l şi p-ăsta cât dă prost poa' să fie: A intrat la FEMEI!!!. Cu toate astea e un mic avantaj uneori, poţi să te faci că intri la femei ca să vezi dacă gajica pe care ai lăsat-o la masă e cu ochii pe tine sau pe alţii. Că dacă-i cu ochii pe tine şi nu e foarte departe o să-ţi atragă atenţia: "Iubi! Nu acolo!!". Okay...şi m-am gândit yo aşa, când o să-mi deschid barul pe care n-o să mi-l deschid niciodată să introduc toalete unisex ca să plece clientul 100% satisfăcut: Am făcut ... la budă, fără să încalc vreo regulă! Moamă băăă ce gagică am văzut la budăăăă!!! Flutura şi hârtia igienică după ea! Mi-a zis o tipă că-s super sexy când mă piş şi mi-a lăsat nr. ei deşi era măritată da' ce contează că doar îs Sportiv Şi dacă o să am toalete mici de o persoană atunci poate o să introduc o sonerie care să semene cu buzzu' de la mess ca să ştie kkciosu' dinăuntru că afară tocmai s-a format o coadă. Şi poate şi o sonerie de urgenţă care să semene cu sirena de pompieri sau cu alarma penitenciarului Rahova ca să realizeze pişăciosu' dinăuntru că coada de afară a crescut în lungime, grăsime, volum, densitate şi nervozitate. Aproape de fiecare dată, în cluburile din BuCUReşti realizezi că apa caldă este absentă ceea ce nu este prea mişto pentru că apa rece te trezeşte din starea de bezmeticeală şi realizezi c-ai băut cam prea mult. Apa caldă te menţine şi e foarte posibil să mai comanzi o bere. Tot în clubul pe care n-o să mi-l deschid nişodată apa caldă n-o să fie în revizie tehnică. Şi de ce îi zice revizie tehnică? Pentru că nu-i informatică, nici matematică şi nu te mai face că te uiţi ca oaia la litere pentru că s-ar putea să rămâi fără hârtie igienică. Un ultim element ar fi scara care trebuie neapărat menţionată. În foarte multe locuri te întâlneşti cu o scară îngustă şi rotunjită care duce undeva "in the basement" care e de fapt clubul propriu-zis. Pey îţi zic yo că scara aia e pusă acolo pentru amuzamentul personalului: "Ia uite-l şi p-ăsta! A băut d-a stins ca un chibrit aprins, şi-acu s-a dus de-a dura pă scări! Hă hă hă!!! Câta prostul!!".

The Mugurel Identity (part III)

2009-01-18T14:43:00.059+02:00

Ehh partea III, asta s-o crezi tu fraiero că de fapt ţi-am tras o mare ţeapă. De unde atâtea părţi când yo nu mai ştiu nimic de temboloidu' ăsta. De ce ţeapa asta, uite aşa că vreau yo şi că am primit diverse întrebări: "Când apare Mugurel partea a treia?". Când am auzit afirmaţia asta iar mi-am amintit de Mugurel şi de cel mai amuzant (?!) lucru care-i ieşea pe gură: nu, nu mă refer la scuipat. E vorba de un cântecel sau o poezie pe care eu am numit-o baladă. Nu mă prea interesează cum ar trebui să se numească şi-am zis c-ar fi mişto să fie postată aici, că în afară de asta Mugurel povestea numa' minciuni şi întâmplări inventate de el. Şi de ăsta zicea că l-ar fi inventat cu văr-su dar nu sunt foarte convins. Şi totuşi există posibilitatea asta având în vedere că n-are nicio logică şi se termină în halul ăsta de în pom. Totuşi cred că i-l povestise cineva şi făcea şi el pe interesantul.

Balada Mugurelului

Aseară ţi-am luat chiloţi Dum papa dum pa

N-am ştiut ce număr porţi Dum papa dum pa M-am uitat sub fusta ta Dum papa dum pa Am văzut America Dum papa dum pa America împădurită Dum papa dum pa Am văzut şi o găurică Dum papa dum pa Am trimis racheta mea Dum papa dum pa Să distrugă America Dum papa dum pa Popa iese din altar Dum papa dum pa Cu p**a făcută par Dum papa dum paPreoteasa când îl vede Dum papa dum pa

Drept la p**ă se repede Dum papa dum paCaprele p-o bătătură Dum papa dum pa Fetele m-au supt de p**ă Dum papa dum pa La Băile Herculane Dum papa dum pa Expoziţie de bulane Dum papa dum pa Repede să-mi fac valiza Dum papa dum pa O fată-mi arată pi**a Dum papa dum pa Eu băiat politicos Dum papa dum pa I-am băgat-o pân' la os Dum papa dum paŞi m-a dat în judecată Dum papa dum pa Că nu i-am băgat-o toată Dum papa dum paPoliţistu' m-a văzut Dum papa dum paM-a f**ut până m-a rupt Dum papa dum pa Şi d-aici-a nu mai ştiu... Dum papa dum pa ...zise Mugurel cel prost şi râdeau proştii de le povestea. Adică cum să nu-i zici prost dacă n-a fost în stare să încheie balada asta, că nu pot s-o numesc altfel. Poliţistu' l-a ... şi după aia ce i-a făcut l-a arestat? L-o fi împuşcat în cap sau cine ştie unde. Şi ce-a văzut poliţistu' şi ce-o fi avut cu el era gay sau ce? Hai că-i naşpa, non-sens total. Doar un joc de cuvinte, înjurături pardon. P.S. Oricum, băiat politicos Vali Vijelie ăsta.

E KKT şi fenomenul A.C.C.

2009-01-16T23:54:00.005+02:00

La prima vedere arată ca un articol monoton mulţumită absenţilor care şi-au luat liber. Te-ai prins că de poze vorbeam, da? Ehh nu, atunci eşti un în cap bătut. Atâta timp cât scriu despre kkt nu e prea mişto să mai pun şi poze cu kkt ca să-mi pută blogu' a toate alea. Că tu dacă vezi un kkt pe o revistă nu cred că-ţi mai arde de citit. Şi nici de holbat la poze chiar dacă scrie Playboy pe copertă.

De ce mi-a venit să vorbesc de kkt, nu că aş fi făcut vreo pasiune pentru asta...doar că, nu pot să mă împac cu ideea când vine vorba de....aolooo. Cum e mă posibil să mi se întâmple de 4 ori în 2 luni un lucru care nu mi s-a întâmplat în ultimii 5-10 ani? Asta din câte-mi amintesc şi dacă nu-s 10 sigur sunt 5.

Round 1

Într-o seară pe la 9-10, se trezeşte sormea că are nevoie de bani pentru nu ştiu ce. Cine merge cu ea pân' la bancomatul din colţ? Sportivu pe post de bodyguard că nu mă trimitea pe mine singur că cică-i golesc cardu' şi oricum nici nu mă duceam singur. La întoarcere, beznă pe stradă, tralala ajungem acasă. Când să mă descalţ mă pomenesc cu o frunză lipită de adidas, o dezlipesc şi o arunc pe parchet. Se uită sormea la mine: "Ce-ai făcut mă, ai călcat în kkt?". Yo nu că-i frunză, "Daaa' şi frunza aia cum stătea lipită acolo?". "E frunză domne!", duc adidasu' la nas, "E kkt!".

Round 2

La aproximativ 24 de ore, da exact 24 se făcea că yo eram pe platou de filmare la o reclama pentru n-ai tu treabă ce. Şi cum stătusem toată ziua încălţat în nişte pantofi cretini pe care mi-i dăduse ăia abia îmi mai simţeam pişoarele. Da' pantofi cretini mey, d-ăia care abia dacă se îndoaie şi-ţi fac picioru' ponce. Când i-am încălţat prima oară ziceai că-s schiuri, mergeam ca un cretin că tot aveam impresia c-o să cad ca prostu' p-acolo. Ca să nu mai zic că m-au făcut să stau în pantofii ăia de la prânz pân' la 10 seara că cică se mai filmează nu ştiu ce da' de unde. Şi-a rupt Sportivu pişoarele de pomana cuţului. Şi cum stăteam acolo pe platou ne cheamă o tipă la rulotă să ne schimbăm că cică gata cu vestimentaţia asta. Între rulotă şi platou, era o parcare pe care doar nu era s-o ocolim nu? Şi-am luat-o prin parcare, a urmat un moment în care am avut impresia c-am călcat pe un morman de frunze şi-am ajuns la rulotăăă. Am intrat m-am descălţat şi în timp ce mă schimbam una dintre tipele alea două (că erau 2) ridică unul dintre pantofi care avea talpa suspect de diferită: "Mey tu în ce ai călcat? O fi kk?". Yo că "Nu ştiu! Nu cred!". După nici 1 minut, începe să pută şi încep să mă simt: "Auzi? Pute! Cred că-i kkt!". Aia nici nu mai simţea duhoarea la cât de agitată era cu ţoalele şi toate kkciunile ălea acolo. Şi se îndreaptă spre pantofi să-i şteargă moment în care am zis să fac şi yo un gest nobil: "Las' că-i şterg yo! Că tot am fost neam prost!". Şi mă îmbrac, mă încalţ în adidaşi iau un pantof şi-un şerveţel umed să-l şterg. Surpriză! Pantoful era suspect de curat de data asta. Îl iau şi pe celălalt, la fel. Mey atunci ce pute? Mă uit şi pe jos, nici urmă de kkt şi-am şters şi yo pantofii aşa în doru' lelii când erau curaţi ca lacrima. Că prima tipă care era de fapt o fătucă mai tinerică a şters tot ce se putea în timp ce yo mi-am tras nădragii pe mine şi-atât. Ca să vezi ce viteză avea, era femeia aia.... cred că ce făceaaa, îţi dai seama ăăăăăh aşa mda. Şi se uitau la mine ăştia de la figuraţie, colegi cum ar veni că ce faci mă acolo? Şi yo mă lăudam cu vitejie: "AM CĂLCAT ÎN KKT!!!". În fine am terminat îi pun în cutie că deja mă obosise porcăria asta. Ce mama măsii pe jos e curat, pantofii e curat şi pute de nicăieri. Şi îi bag în cutie, pun capacu' la cutie, iau cutia în 2 mâini şi i-o dau lu' a doua tipă care o bagă într-un raft şi închide uşa, că era raft cu uşă. Apoi am realizat că am o urmă de kkt pe 2 degete şi-am reuşit în sfârşit să fac legătura. Era kkt sub cutia de pantofi iar tanti aia a luat cutia de pantofi cu kkt sub ea şi a pus-o în raft unde s-a strivit kktul să pută acolo mult şi bine Şi-a închis şi uşa după ea. Când am văzut, am luat 2 şerveţele umede şi am plecat. Culmea kkciunii să pută a kkt şi să nu ştii de unde. Doamneee!!! N-am pomenit aşa ceva şi culmea cum să calci mă în kkt 2 zile la rând. Este o performanţă incredibilă pentru mine. Ca să nu mai zic că am mai avut încă 2 filmări după asta unde am avut plăcerea să mă belesc după tipele alea două aşa doar doar..."M-or recunoaşte?! S-or uita urât la mine? Oare au găsit kktul de sub cutie?". Nu că m-ar fi afectat foarte mult da' parcă nu-ţi face plăcere să te mai duci la cineva în vizită după ce i-ai ascuns un kkt în şifonier, că-i cam acelaşi lucru. Şi văd că n-au mai venit cu rulota aia mare, au avut un van mai mic. Cred că i-au dat foc, au explodat-o ca să scape de putoare. Cum spuneam...culmea kkciunii.

Round 3

Au trecut maxim 2 sâptâmâni şi a venit o zi în care am mers mai multe staţii pe jos. Mi se pare că veneam de la un interviu. Şi nu ştiu de ce mi-a venit mie să ridic capul sus şi să exclam în gând: "Uite blocul meu hă hăăăă mai am puţin şi-ajung acasă!". În momentul următor calc în ceva alunecos şi am impresia c-o să cad pe spate. Noroc că m-am redresat la timp. Ce-o fi fost? Noroi? Şi cum a ajuns noroiul în mijlocul trotuarului? Erau şi frunze multe pe jos n-am prea realizat. Oricum am târşâit adidasu' prin baltă şi pe toate preşurile până am ajuns în casă şi când bag nasu' puţea a kkt de câine într-un hal... Că la câtă experienţă am, ţi-l detectez de la o poştă. Şi dă-i şi curăţă cu hârtie igienică cu...nu ştiam cu ce să mai dau că ştii cum e talpa de adidas. Şi până cureţi..vai de mine.

Round 4

Ultima oară am plecat nu ştiu unde după ce se întunecase şi deja cunoşteam atât de bine fenomenul A.C.C. încât era imposibil să nu-mi dau seama dacă e vorba de noroi sau de kkt. L-a votat lumea pe leembistul ăla de Vanghelie că vezi domne ne-a făcut câteva strâzi p-aci şi când colo e plin cartierul de câini kkcioşi şi străzi în beznă. Că n-ai cum să calci în kkt dacă e lumină pe stradă că te mai uiţi cât de cât. Şi cum mergeam yo pe beznă aproape de tramvai se întâmplă iar: calc pe ceva, apoi impresia că era să cad pe spate. Noroi nu era pentru că noroiul nu e atât de .. ca kktul. Adică noroiul apare după ploaie şi niciodată pe o strada asfaltată iar yo mergeam pe un trotuar asfaltat. KKTul e ca o bombă, vine câinele o plantează pe trotuar şi pleacă. Vine fraieru' şi calcă. După înjură ca un bou:i "Tu-ţi mama mătii dă...!!!". Aşa. Şi sincer să fiu n-am luat cine ştie ce bani. Poate luam mai mult dacă eram mai puţin Sportiv şi cădeam în cur. Chiar îmi imaginez câini d-ăştia jucăuşi: "Haidi mă Pătrăţel să punem o capcană! Ne kkm acilea să calce lumea!".

History

În afară de astea 2 luni mai ţin minte o întâmplare similară de când aveam vreo 3-4 ani şi-am fost la mare. Ai mei dormeau în cort iar yo cu sormea în Dacie. Şi-am ieşit yo într-o seară am alergat pe întuneric de nu vedeam nimic şi tot călcam peste..nu ştiu le simţeam ca pe nişte găluşti cu prune. Şi a doua zi taică-miu nervos că ce-am făcut, era covoraşul de la maşină plin de kkt. Mai şi dormisem cu kkţii la pişoare, a fost mişto. Şi cam atât cu kktul, că deja...hai dă-l în mă-sa de kkt. Trebuia să citeşti tu repede! Cred şi yo că ţi-a atras atenţia! Nu-i aşa, kkcioaso?

P.S. Ai descoperit ce înseamnă A.C.C.? Nu, nu e un nou aer condiţionar. Fenomenul A.C.C: vrea să însemne Am Călcat în Căcat. Poc Floc mă înţelegi?

Nicu Iancu

2009-01-08T23:23:00.007+02:00

Dacă îmi eşti fidelă sigur ai mai auzit de el. După părerea mea, Nicu Iancu este cel mai repezit om din Câmpina. Vorbeşte foarte mult fără rost şi are talentul de a fi extrem de obositor. Are în jur de 80 de ani, e băţ, are păru' alb (...hai nu-mi zi că mă-ta mare-i blondă şi-are silicoane) şi îi lipseşte mustaţa. De ce i-ar lipsi? Pentru că nu cunosc niciun alt Nicu care să n-aibă mustaţă cu excepţia lu' Nicuşor Ceauşescu care...dă-l în mă-sa că n-am yo treabă cu ăla. Cum spuneam, felul lui de a fi este foarte obositor, atât de obositor încât există persoane care-l evită cu orice preţ ca să scape de disperările lui. Nu-i aşa Cristina? Nu tu alta. În rest e om de treabă, manierat dar parcă prea...nici nu poţi să deschizi gura că gata Nicu Nicu...."DA CUM SĂ NU!!!". Era mama odată la Câmpina şi nu-şi ce-i veni să-şi amintească să aducă vorba de poarta noastră de pietoni care nu mai fusese deschisă de peste 20 de ani. Fiind curte la comun s-a folosit poarta celor de alături că deh, erau de-ai casei. Şi spunea mama că AR FI BINE să facem şi noi poarta, să găsim şi o vopsea cât mai asemănătoare cu gardul când o fi, evident peste câteva luni. N-a zis că ar fi ceva urgent sau că ar vrea mâine sau poimâine că oricum avea altele pe cap. Şi ce să vezi mey, nu trece nici juma' de oră şi se pomeneşte cu Nicu Iancu şi oamenii veniţi să repare poarta? Ce să facem mă că după ce au deschis-o s-au apucat s-o vopsească într-o nuanţă care dădea mai mult în albastru decât în verde, culoarea porţii. Dacă vezi cum arată acu' zici că-i loc marcat...poarta albastră? Pe aici intră bătrâni, poarta asta duce spre azil, intraţi pe aici dacă vreţi 10% discount la bastoane şi apropo: Fumatul Interzis. Cam aşa arată poarta acum...ca o baltă în mijlocul trotuarului. Şi-a mai costat-o şi 1 milion, de parcă cine ştie ce i-a făcut. În fine...asta a fost acum vreo 2 ani că yo nu prea intru în contact cu Nicu Iancu. L-am mai văzut aşa pe la Câmpina, când eram la geam la Tanti Stelian la etajul 3 şi îi arătam __ lu' Baboo. Şi când am coborât face Baboo: "Băă nenea Nicu se uita la tine şi tu arătai __ !". Ete nah, că ştie Nicu ce-i aia, sigur nu le are cu perversiunile că prea-i preocupat cu exactităţile. Când i-a plătit facturile lu' mama scria pe plic şi de câte ori s-a băşit poştaşul, dacă l-a primit în casă şi câte secunde a staţionat pe a sa proprietate: aprox. la ora 10:16-10:22. Probabil îl cronometrează mintal sau....el ştie mai bine că yo am cea mai proastă memorie din posibilă pentru vârsta mea. Şi nici nu prea am ce să fac, că m-am dus la doctor şi mi-a zis doamna doftor Voinea să iau Memoplus în fiecare zi. Pey bffey femeie, dacă yo uit de la ochi pân' la chilot cum vrei să ţin minte să iau pastila în fiecare zi. Să ai gagică cu memoria mea e de rău...uită de pastile şi te trezeşti cu surprize, ceea ce nu e foarte rău uneori că-ţi mai aduci aminte de vremea oolelor kinder. Ceva BUN, emoţia descoperirii şi supriza care te cam aştepţi să lipsească. În fine vorbeam de altele. Că tot ţi-ai făcut o părere cât de cât, despre acest om pe nume Nicu Iancu...pot să aduc vorba de ultimul eveniment la care am participat unde el a fost o adevărată vedetă. De fiecare dată când îmi aduc aminte de înmormântare e imposibil să nu-mi amintesc şi de apucăturile Nicului. Am plecat din BuCUReşti de dimineaţă spre Câmpina cu duba în care se afla coşciugul. Pe drum mi-am imaginat cum ar fi să conduci cu 200km/h pe hârtoape să salte coşciugu' în spate până-i sare capacul, pălăria şi eventual pasagerul. Aproape că-mi venea să râd dar m-am abţinut că prea...ei vorbeau despre înmormântare şi yo ce făceam? M-apucam să rânjesc a prost...că şi-aşa mi-am amintit şi de faza asta şi n-am putut să nu mă gândesc cât de cretin tre' să fi ca să filmezi groparii cum bagă coşciugu' în groapă în timp ce popa...."veşnica pomeniiire...". Şi-am ajuns la Câmpina au pus ăştia coşciugu' pe masă în faţa casei şi-am stat cu el afară că cică nu se lasă mortul singur. Cred şi yo...că dacă se rupe vreun picior la masă nu trebuie să fie cineva să prindă coşciugul? Ca să nu cada mortu' pe jos că după ce că-i galben mov verde sau cum o arăta...îl mai îngropi şi cu nasu' spart. Şi cum stăteam afară a tot venit lume cu flori până la un moment dat când zăresc o babă. Cu ochii holbaţi şi flori într-o mână vine disperată spre coşciug. Deodată apare şi Nicu Iancu de după colţ moment în care baba a strigat la el: "NICULEEE!!! CREDEAM CĂ EŞTI TU!". Şi Nicu care era supărat că nu-l mai băga lumea în seamă: "Ehh lasă că nici yo nu mai am mult!". Cum o fi mă să te repezi spre coşciug să-l vezi pe 1 mort şi când colo, te trezeşti că apare viu de după colţ?! Science Fiction după părerea mea. Şi-au tot venit babe babe, era ceru înnorat şi una (babă normal, babă din babele alea) cică: "Plouă!! ÎI PARE RĂU!". Aşa de convinsă de parcă !!!!omu' ar fi vrut să trăiască 100 de ani. Unde ai citit maică asta? În stele? Dacă moarte 1 vara şi e cald afară ce înseamnă că-i pare bine? Pey îl omor yo cu cuţitu' ce dobitoc s-ar bucura să moară aşa? Îţi place coşciugu' din poză? Zici că-i frigider Sidex...o avea şi airbag?

Aşaa...şi nah...lume îndurerată, altă babă zicea că ce om bun a fost şi cum l-a sfătuit pe bărba-su cu prostata, chestie care nu ştiu...la înmormântare...parcă prea seamănă cu: "Ce om bun a fost l-a spălat la cur p-ăla micu'...!". Mie cel puţin aşa mi se pare, că prostata e destul de amuzantă pentru mine.

Şi a plecat maşina funerară la relanti cu uşile căscate şi câteva babe mai puturoase într-o maşină în spate iar restu mergeam pe jos în spatele maşinii funerare nu babelare. Şi ce să vezi mă nene pe la jumatea drumului vin 2 kinderi cu nu ştiu ce în mână şi încep: "Steaua sus răsare! Ca o taină mare!" în toiul înmormântării...m-am crucit efectiv. Ca să nu mai zic că ne-am pomenit cu ei la restaurant după aia la parastas. Şi am fost la biserică după aia la cimitir şi după ce l-a îngropat, Nicu nu mai vroia să plece că cică stă el să vadă ce treabă fac groparii. Aştepta să se usuce cimentu' acolo de parcă îl dezgropau ăia după ce plecam, sau cine ştie ce idei avea. Şi cică "Veniţi peste aprox 40 de mine după mine!". Da' 40 nu 30 sau 50 semn că ştia exact în cât timp se întăreşte cimentul. Foarte interesant....şi ne-am dus apoi la restaurant unde cum spuneam, au dat buzna piticii ăia 2 şi-am păpat s-a terminat a plecat lumea iar Nicu....hă hăăăă nenea Niculeee!!! S-apucă Nicu să-mi explice, ce (dacă nu puneam vrigulă se numea cecifonie?) ţuică a servit la masă. Ţuică de 50 de ani pusă de el, îmi tot repeta nu ştiu cât iunie 1958 când a plantat el ţuică ca pe o bombă în pământ. N-a zis el bombă...asta zic yo acu că-s High. Şi bravo mă Nicule, te-ai găsit tu să scoţi la înmormântare? În loc să-i dai la om să bea cât e viu scoţi după ce moare ca să sărbătoreşti c-ai scăpat de el sau ce? Ehh aici glumesc, dar oricum nu se prea înţelegea cu răposatul. Şi aşa de înfocat îmi povestea Nicu de ţuica aia că m-a luat de braţ (vroia să vadă ce muşchi am) şi la maxim 15 cm de faţa mea îmi zicea: ... iune 1958!!! De m-a şi scuipat de vreo 2-3 ori. Am înţeles omule suficient, vrei să-mi tatuez data pe mutră? Probabil i-aş fi zis asta dacă eram high dar îi ajunge că dacă ar fi să zic yo tot ce gândesc nu m-ar mai iubi niciun babalâc, cu excepţia lu' Tanti Stelian. Şi după înmormântare....ia uite mă, au murit toţi din curtea de la Câmpina. Că Nicu n-a stat aici a venit şi el mai acu' de 2-3 ani. Asta e...Dumnezeu să-i ierte!

The Mugurel Identity (Part II)

2008-12-30T03:41:00.026+02:00

Ai citit mey prima parte? Partea I e dedesupt Mihai Voievod. Ahaaa articolul de sub, că II-ul ăla nu-i pus degeaba aci deasupra. Şi aici e ca la Rambo, dacă nu vezi unu, în doi nu mai ştii de ce e John aşa de viteaz şi zici că-i filmu' prost că prea o dă în superman. De asta înveţi istorie la şcoală ca să înţelegi de ce nu-şi ia Sportivu bilet. Poc floc, mă înţelegi? Bilet îmi iau alţii că cică "Du-te mă nu-ţi iei tu amendă cu mine!".

Cheia

S-a întâmplat în perioada CS-ului într-o zi de 3 octombrie, ziua lu' Mugurel. Mă sună el...că i-au dat ai lui 20 de mii şi hai că face cinste. Am mers în Connex, ne-am luat câte o oră am jucat...ne-am distrat. Şi hai că mergem pân' la el acasă că nu începeau orele prea curând şi el oricum stătea aproape de şcoală. Avea frumos obicei să bage cheia în uşă şi să dea cu piciorul în ea ca s-o înfigă în broască că intra foarte greu...yală veche. Şi bagă Mugurel cheia în uşă şi yo: "Stai aşa să dau şi yo odată!", că el dădea mereu şi începuse să mi se pară interesant. Stăteam aşa mai într-o parte, dau un picior s-o apăs acolo şi ce să vezi, se rupe cheia domne =)) (partea de sus de rămăse băţu' înfipt acolo) şi Mugurel: "PROSTULEEE!!!!!!!! AI RUPT CHEIA!!!!!!!". Ăla era îngrozit se uita de afară în casă şi yo nu mai puteam de râs! Ce să-i faci mă ce vină am yo. Ahh că cică am dat strâmb, da cine a venit cu ideea să facă pe Van Damme. În fine aveam totuşi o şansă de a pătrunde în locuinţa Mugurelului. Cum stăteam noi afară, un gemuleţ mic de la fereastră era deschis. Bagă Mugurel mâna pe geam se chinuie deschide geamul lung şi îngust şi când e cât p-aci să pătrundă în casă o amintire îl pocneşte peste tâmple. Dacă-l vedeai ce faţă a făcut ziceai că s-a lipit cheia la loc. Mugurel şi-a amintit că avea o cheie de rezervă. Şi intrăm în casă, pe geam şi s-apucă el să caute pe colo pe dincolo în baicătărie...nu e. Şi începe să se sperie, să facă iar faţa aia de tembel dezamăgit care nu durează mult..pentru că Mugurel reuşeşte imposibilul: găseşte cheia de rezervă (nu deschide uşa), era deasupra uşii pe un fel de poliţă improvizată acolo. Era mai fericit decât un star p..care...nu contează. "TADADADAAAAAM!!!" făcu Mugurel şi-o băgă-n broască. Dă-i şi învârte Mugurel fericit...am impresia că nici nu-şi dădea seama ce făcea cu cheia-n broască de fericit ce era. Şi după vreun minut s-a trezit Mugurel la realitate..."Mă ce-are mă?", că prea mestecase în yală şi nimic nu se întâmplase. Când colo, scoate Mugurel cheia şi....nici nu pot să exprim în ce hal am izbucnit în râs. Mugurel:"BĂĂĂĂ!!! S-A RUPT ŞI ASTA!!! Mamăăă!!!". Era Mugurel în ultimul hal de îngrozit. Se rupsese o mică bucăţică din cheie, suficient cât să nu mai deschizi uşa cu ea. Şi când a venit taică-su i-a zis că el a rupt ambele chei, fără să menţioneze că a încercat să facă pe Van Damme maestrul cheilor. În schimb taică-su Van Damme maestrul uşilor i-a arătat o adevărată karată de top. A dat un picior la uşa aia de s-a deschis instant. Şi l-am mai întrebat yo după aia dacă a schimbat yala ceva...ahh că nu a lăsat-o aşa. Uşă fără cheie...dacă erai la Mugurel în casă şi vroiai să te încui puteai, dar numa' în veşeul din curte.

New Age

Într-o zi îl sun pe Mugurel să ne întâlnim să mergem în New Age că nu ştiu ce nu ne mai convenea la Connex. N-aveam niciun ban da' l-am sunat aşa din manie că nu mă mai drogasem de mult cu CS. Cică avea 6000 şi hai că mergem în New Age să-şi ia juma de oră că era 12 mii ora colo şa. Şi ajung la întâlnire cu o mică întârziere de 10 min unde surpriză: Mugurel nu-i. Am stat vreo 5 min şi-am intrat. Era tâmpitu' înăuntru şi se droga la CS acolo ca la balamuci. Şi se joacă Mugurel mai fac şi yo un frag mai joacă Mugurel, se blochează calculatorul dă reset Mugurel şi mai joacă un pic Mugurel, iar se blochează, iar dă reset şi ecranul rămâne negru. Dă Mugurel încă uin reset şi încă unul "Ce-are mă?" palme la unitate, palme la monitor (nu aflase că monitorul n-are de-a face cu restul) şi vine adminul: "Tot nu crezi că s-a terminat??". "Aaaahhh!!!" făcu' Mugurel şi-am plecat la ore că deh...nu mai avea nimeni bani şi pe vremea aia mergeam mai des la şcoală.

Doamna Ţică...

Din clasa a cincea Mugurel n-a mai stat cu mine în banCĂ CĂ ne-a mutat Tofanca în altă clasă şi acolo s-a întâlnit el cu marele prieten Andrei. Nu mi-a picat prea bine la vremea aia da' oricum a fost binişor până prin a şasea când chiuleam ca disperaţii. Apoi prin a şaptea a început să se strice prietenia din cauza lui că făcea pe prostu' şi profita de mine aşa că mă credea pămpălău până când l-am prins şi-am zis gata domne pe cine fraiereşti tu. Şi n-am mai avut de-a face cu el aşa...m-am mai împrietenit cu alţi doi tâmpi. Spre clasa a opta: un meltean Şadurschi şi un koae blegi Puşpană. Tot prin clasa a şaptea când nu mai aveam de-a face cu Mugurel, s-a găsit el să se pună în bancă cu 1 Toni. Şi veni ora de română cu doamna Ţică care abia dacă ştia să zâmbească...femeie serioasă care sigur n-avea de-a face cu perversiunile. Şi se uita ea în catalog, pe cine să asculte pe Plăcintă (Mugurel). Toni avea tema făcută frumos, caietu' căscat pe când Mugurel se uita la pagini goale. Ehh ce crezi că face deşteptul? Citea Mugurel întrebările din carte şi rezolvările de la ăla din caiet. Şi cum stătea Mugurel în dreapta băncii şi caietul lu' Toni în stânga parcă prea citea oblic. Şi se uită Ţică la el: "Unde citeşti tu mă băiatule? Ia vino cu caietul încoace!". S-a făcut Mugurel ardei capia şi s-a dus la Ţică cu caietul. Când colo pauză, îl cheamă şi pe Toni că poate era Mugurel savant şi inventa răspunsurile pe loc. Daaa, de unde c-avea Toni în caiet tot ce răspunsese Mugurel. 2 la amân2!!! Şi ce mai învăţau în disperare prin decembrie să scape de corigenţă. De nu l-a înjurat Toni numa' de morţi şi de răniţi.

Mugurel când şi-a luat-o în cap

Nuuu, nu şi-o ia în cap ca şmecherii îşi ia o placă de gresie în cap. Sau placa de gresie îşi ia un cap de Mugurel în plină figură...depinde cum priveşti. Eram la baie prin a opta şi ne stropeam cu apă yo, Toni, Mugurel, cred că era şi Cârny. Yo eram fleaşcă...că sărise toţi pe mine şi abia mă scremeam la un robinet care nici n-avea cine ştie ce presiune. Şi se adunase apă pe jos, îl prind pe Mugurel şi-l stropesc cât de repede şi de des pot, numa' la faţă până nu ştiu ce s-a întâmplat, ori n-a mai văzut ori s-a pierdut că a alunecat ca prostu' cu adidaşii lui ieftini cumpăraţi din obor sau Europa de s-a lovit cu capu' de gresie. Yo nu mi-am dat seama pe loc şi l-am mai stropit de vreo 4 ori aşa cum era el trântit la pământ până mi-am dat seama că nu mai mişcă. Şi Toni "Stai mă !!". Şi se ridică Mugurel accidentat cu ditamai gâlma-n cap cum păţisem yo în clasa a cincea din prostie. Da' yo măcar încasasem un pumn pe merit, el a căzut ca prostu'. Şi dacă studiez piaţa mai găsesc fraieri care şi-au luat-o în freză din cauza încălţărilor. Că pân' la urmă Boschetaru' desculţ e mai dotat decât dumneata care-ţi faci plinu' din Dragonu' Roşu şi mai ai şi Service de încălţări.

The Mugurel Identity

Ce să mai zic acu'...mă simt ca la sfârşitul unui film. DeConstantin nu mai ştiu nimic. Avea numele ăsta doar aşa ca să primească un trening nou de ziua lu' Elena Ceauşescu că nu-l striga nimeni Costel. Se mai trezea aşa câte-un profesor să-i zică "Aşa mey Costică...Costică te strigă părinţii?". El nu că Mugurel şi de unde vine Mugurel? Nici el nu ştia. Ultima dată l-am văzut prin clasa a noua când am fost la Cârny cu care am vorbit nu demult. Şi ce crezi? Nu s-a mai auzit nimic de Mugurel. De murit n-a murit că l-am căutat pe listele de la BAC şi a picat la vreo două materii (sau una nu mai ştiu). Şi în a doua sesiune a luat la toate materiile da' nu i-a ieşit media 6. Îi mai lipseau vreo 12-16 sutimi. Cât noroc să ai mă? Deh...ăsta-i Mugurel. Sper să mai dau de el că l-am şi visat săptămâna trecută. Şi pe final...tu-i căpăţâna aia Mugurelească de prost ce-a fost 8 ani de zile c-am muncit peste 1o ore la articolul ăsta. Pe bune! Aleluiaaa Mugurele!!!

The Mugurel Identity (Part I)

2008-12-29T16:36:00.056+02:00

Mugurelul

Mugurel, Mugurel ce prost e Mugurel! Dar cine este Mugurel? Prin clasa I în primele zile de şcoală aveam să-l cunosc pe stimabil. Stăteam la poartă şi o aşteptam pe soră-mea iar el îl aştepta pe taică-su sau pe maică-sa nu mai ştiu. Am făcut cunoştinţă, am mai schimbat câteva vorbe şi între timp a apărut taică-su să-l ducă acasă că ce departe stătea. Yo dacă alerg şi prind semaforul pe verde nu cred că depăşesc 1 minut de la poarta lui idioată pân' la şcoala aia cretină. Da' aşa erau părinţii lui grijulii. La fel ca bunicul stimabilului Vrabie care avea obiceiul să-l care pân' la şcoală şi înapoi inclusiv în clasa a treia când toţi prichindeii învăţaseră de 1 an drumul spre casă. Diferenţa dintre cei doi era că Vrabie îşi căra singur ghiozdanul lat, comunist şi handicapat pe când Mugurel îşi căra doar hainele şi părul din cap că ghiozdanul era pe umărul lui taică-su. Şi tot aşa mai multe zile vorbeam cu Mugurel la sfârşitul orelor până când el învăţase să se întoarcă singur acasă. I-am spus că şi eu ştiu să ajung acasă dar trebuie s-o aştept pe soră-mea. Şi aşteptam yo de zor şi sormea nu mai venea şi Mugurel că să mă duc singur dacă ştiu. Şi am ajuns acasă, bunicii mei foarte "Bravoo!!! Ai venit singur!". Mă aşteptam să se supere sormea că nu m-a găsit dar s-a bucurat că nu trebuia să mă mai ia în fiecare zi. Şi yo nici nu mi-am dat seama atunci. În fine am rămas prieten bun cu Mugurel după aia s-a îmbolnăvit de nu ştiu ce şi a lipsit o lună. Şi culmea că eram foarte atent când striga catalogul şi nici pomeneală de Mugurel. Cum aşa când Mugurel era cu mine în clasă. Am aflat după aia că-l chema altfel. Nu-ţi spun cum că nu-i frumos să dezvălui identitatea omului. În orice caz avea un nume destul de amuzant. Întreabă-mă personal dacă ţii neapărat să ştii. Şi s-a vindecat Mugurel a venit la şcoală şi când i-a strigat numele Tofanca el a zis prezent şi eu am aflat în sfârşit identitatea Mugurelului. Şi pân' la urmă am fost la el acasă a venit şi el la mine. Ai lui erau super de treabă, când am fost la el mi-au dat să pap. Adică n-aveam o părere proastă despre Mugurel cum aveam despre Aura de exemplu da' sunt nişte faze amuzante care e mişto să le shareuiesc cu mata. Mata nu măta, tâmpitule ce eşti.

Casa, familia şi apucăturile Mugurelului

Mugurel locuia pe strada Horei. Ca să ajungi la el acasă nu era suficient să te duci pe strada respectivă la numărul X. Odată ajuns în faţa porţii aveai o adevărată casă a surprizelor în faţă. Intrai într-o curte unde era un garaj care de fapt nu era garaj sau mi se pare că era garaj care nu era folosit ca garaj. Treceai pe lângă el şi dădeai de un dulău imens care era o tufă de căţea pe nume Linda. Stimabila se purta ca o căţea adoptată din Vietnam am impresia...atâta timp cât a avut bunăvoinţa să mă muşte. Şi din câte am înţeles în curtea aia rămăsese doar 2-3 persoane necompostate din circa 15-20 de persoane (nu circa de miliţie) . După ce treceai de dulău venea şi poarta lu' Mugurel, o nenorocire care a schimbat-o între timp. Casa lu' Mugurel avea 2 intrări: o uşă prin baie şi alta prin baicătărie, care era cea mai folosită. De ce se numea baicătărie? Pey pentru că baicătăria era foarte îngustă şi cum te uitai înainte pe partea stângă puteai să observi diverse electrocasnice împreunate ca la Altex: o chiuvetă, lângă chiuvetă, un aragaz, lângă aragaz o maşină de spălat Ardo apoi un cazan de încălzit apa şi o cadă. În fundul baicătăriei un bufet iar pe dreapta mai încoa' vis-a-vis de aragaz o masă unde se putea mânca, se putea pune mortul pe ea şi probabil că se făcea şi sex deşi nu prea cred că oamenii ăştia erau aşa mai de la ţară cu bun simţ. Noi ăştia de la oraş suntem cu perversiunile sexuale. Şi tot în baicătărieee...nu, veşeul nu era în baicătărie, veşeul era în curte. Dacă ploua te duceai cu umbrela sau aşteptai să nu mai plouă sau făceai şuşu în cadă dacă asta era tot ce vroiai. Şi oricum era mişto făcut zidit să reziste la cutremur, nu cocioabă d-aia în fundu' grădinii (că nici n-avea grădină) de te ia furtuna cu tot cu coşmelie. Şi se putea trage şi apa, deci nu era căcăstor. Plus că era foarte economic, atâta timp cât nu stătea în casă cu tine să-ţi pută puteai să tragi apa mai rar. Da' nu foarte rar că dacă se înfunda n-ai făcut nicio afacere. Din baicătărie se intra într-o sufragerie zic yo care el nu că cică-i dormitor unde era un pat, un tembelizor naşpa şi o sobă. Adică avea mai multe dar le menţionez şi yo pe cele importante. Apoi venea holul unde stătea frigiderul şi dormitorul care el cică-i sufragerie. Asta după câţiva ani când şi-a luat mobilă şi şi-a aranjat casa cât de cât. >>Ai văzut că dacă dai click pe schemă se face mare da? Cum nu râzăreaţo? Pey pentru cine le-am făcut? Ahaa...pentru România!<<>

Jocul Terminator

Prin clasa a treia mi-a cumpărat taică-miu un joc pe televizor Terminator. Oare de ce se numea JOC PE TELEVIZOR? Mugurel nu s-a prins. L-am pus lângă televizor şi m-am întins în spatele lui (tembelizorului dăăă) să înfig mufa în spate, timp în care Mugurel mă întrebă: "Şi unde se vede?". Unde să se vadă? ÎN CUR! Nu i-am zis asta atunci că eram foarte cuminte şi nu vorbeam urât, da' asta i-aş fi spus acum. Mda...mai am şi acum jocu' ăla cretin care din kkte din scuipate nu mai merge şi când am văzut ce fir puteau să aibă gamepadurile alea care în instrucţiuni scria că le zice joystickuri, mi-am făcut cruce ca Turcu de la Dinamo. D-asta mi-am spart yo ochii ani de zile că era firu' scurt nu că nu existau LCD-uri. Pey uităte mă nene câta firu are comparativ cu un gamepad de PS2. Zi tu că nu-i maţ tranşat. Şi nu mă lua cu faze de genu' pey când a apărut mă PS2, că yo mi-am luat Terminator în 98 şi PS2 a apărut în 2000. Înţelegi mă expiratule? Dacă era după mintea ăstora care le-au inventat, prin '80 lanţul de la veşeu trebuia să aibă vreo 20 cm. O bună afacere ce-i drept...se vindeau mai multe taburete. Ştii ce-i ăla nu? Scaun fără spătar temboao.

KKTul

În clasa a doua am fost acasă la Goga, unu cu care mă împrietenisem atunci pe lângă Mugurel. Că Mugurel era aşa mai pămpălău şi încercam să mai vorbesc şi cu alţii. Şi ne jucam noi acasă la ăla în sufragerie până se găseşte un damf de căcat să ne pocneasCĂ CĂile nazale. De unde măh? De la 1 metru de Mugurel...zăcea ditamai kktul de 10 cm, proprietatea câinelui. Cred că avea şi acte pe el. După ce l-a luat cu făraşul şi l-a aruncat de la balcon ce crezi că putea să facă stimabilu' Goga? Caterincă de Mugurel că l-a văzut şi-ăla ce prost era. I-a pus făraşu-n cap de l-a umplut de kkt şi-a fugit în casă. Şi-a pus Mugurel mâna-n cap, s-a umplut de kkt pe gegete...şi încerca să mă mânjească pe mine. Făcuse o faţă.... Apropo ştii pe ce stradă stătea Goga? Pe strada cu Nicu Dărâmatu' :)

Poza cu clasa

Tot prin clasa a treia sau a patra trebuia să facem poză cu clasa. Toţi eram îmbrăcaţi cât de cât elegant iar Mugurel venise în treningul pe care-l purta zi de zi de când începuse anul şcolar. >>Că aşa făcea Mugurel venea de la începutul anului cu un trening şi o pereche de adidaşi pe care-i purta până primea de Moş Nicolae un trening nou şi-şi mai lua nişte adidaşi prin martie când băga bocancii la naftalină. Nu era omu' prea avut da' şi când minţea c-a schimbat 4 adidaşi în vacanţă...să mori tu şi restul anului porţi o singură pereche? Şi îi mai şi lipeşti cu prenadez.<< Când l-a văzut Tofanca (te-ai prin că învăţătoarea are numele ăsta cretin da?) l-a trimis acasă să se schimbe şi a venit într-o cămaşă şi nu mai ştiu ce. Când am primit pozele ce să vezi, Mugurel lipsea. Mă uit în poză după Mugurel, unde-i Mugurel. Când colo apare şi Mugurel, adică doar capul lu' Mugurel. A stat deşteptu' în spate de tot chinuit pe vârfuri cât să apară şi el în poză. Putea să fie şi-n curu' gol că nu observa nimeni. Şi nici în timp ce se făcea poza că toată lumea era belită la por...fotograf nu l-a curu lu' Plăcintă. Mi-a scăpat nu? Mdaa ăsta era numele lui de familie. În schimb Bucur a apărut în prim plan îmbrăcat ca la stadion. Pe el nu l-a trimis Tofanca acasă că deh...fusă mai şmecher.

Corvettu'

În altă zi a venit Mugurel la mine împreună cu fra-su Gică, că avea şi frate. Şi ne jucăm noi cu maşinuţe până la un moment dat când iese bătaie cu maşini. Aşa la mişto că ne distram nu ne certam. Şi arunc yo la maşinuţe aruncă ei şi pun mâna pe un Corvette de fier decapotabil care avea 100 grame ca popa. Când îl văd ahh asta e prea mişto ca s-o arunc, o pun deoparte.

Şi continui să arunc la maşinuţe până mă trezesc că lipseşte Corvettu' de lângă mine pe care-l pusesem bine. Mă uit în stânga-n dreapta unde e mă? Gică tu l-ai luat? Când colo Gică avea o faţă îngrozită. Mă uit la Mugurel...era trântit la pământ cu mâinile-n cap. Mă duc la el să văd ce-a păţit, sânge!! Îi dădusem cu Corvettu-n cap. Şi Gică: "Prostuleee!!! I-AI SPART CAPU!!!". Să dau cu spirt ceva nuu că nu ştiu ce. Şi-a dat prostu' cu apă de parcă rezolva ceva. Pe cât am săpat după petarda aia de joc Terminator să pun o poză cât mai autentică am găsit şi Corvettu'. Da, ăsta e Corvettu' cu care i-am spart capu' lu' Mugurel. Mă aşteptam să fie cât un mp3 în jur de 50 de grame şi când colo...fără să exagerez îţi zic că telefonul de lângă e mai uşor cu câteva grame. Îţi dai seama că dacă-l nimeream în tâmplă îl omoram fără să fie vina mea?! Adică yo am aruncat la ţintă sau el a încasat în freză? Oricum nu făceam yo puşcărie şi dacă făceam ieşeam până acu. În fine, dacă te mai uiţi odată la poză parcă nu poţi să nu te întrebi cum o fi să-ţi iei un telefon în cap? Mugurel ştie :))

Mugurel Rezistorul

Altă dată am tras în el cu puşca cu bile. Se tot lăuda că rezistă şi i-am tras în picior. A ţipat da' cică a rezistat. Unde ai rezistat mă dacă ai ţipat? Adică n-am înţeles ce însemna la el să nu reziste. Să înceapă să plângă, să cadă la pământ sau să nu mai meargă? Cel puţin l-a dobărât Corvettu', la ăsta chiar n-a rezistat. E logic că se ştie: Nicio gagică nu rezistă la Corvette poţi să agăţi pe oricine. În fine era destul de rigid Mugurelul că nu l-am prea văzut să plângă. Nu l-am împuşcat cu pistolul l-am împuşcat cu o puşcă care din câte-mi amintesc am dezmembrat-o să văd cum arată pe dinăuntru şi n-am mai ştiut s-o fac la loc. Dar cel puţin l-am împuşcat pe Mugurel.

CS-ul, temele şi caramelele

Prin clasa a cincea a început mania Counter Strike. Cum aveam 5000: "Mugurel ai 5000?", "Daaa, mergem în Connex?". Şi mergeam la o sală unde era 10 mii ora şi jucam juma' de oră ca disperaţii. Când aveam 20-30 de mii cumpăram caramele şi ne luam şi câte 2 ore. Şi ştiu că odată se juca Mugurel CS şi yo aşteptam să se elibereze un calculator. Şi îi dau o caramea lu' Mugurel, o ia o desface şi o bagă în gură. Pe următoarea o desfac şi i-o dau, se uită la ea şi o bagă-n gură. Pe următoarea i-o dau ambalată, o ia şi o bagă-n gură. Mă uit la el, "Ce faci mă o mănânci cu ambalaj?". Trebuia să-l las să sugă acolo că cine ştie când îşi dădea seama. El foarte mirat cum avea obiceiul să fie de multe ori: "Aaaaah credeam că mi-ai desfăcut-o!". De foarte multe ori Mugurel era foarte mirat când afla lucruri noi şi avea obiceiul să exclame: "Ahh Daaa???". La fel de mirată era şi maică-sa la şedinţă când afla că e în pragul corigenţei de vreme ce ştia că Mugurel învaţă. Dar Mugurel nu învăţa, Mugurel făcea teme şi ce teme făcea....la fizică cel puţin copia probleme rezolvate făcute în clasă şi cică şi-a făcut tema. A mers şmenu' de multe ori până s-a prins Froneasca (aia dă fuma cu alea de servici şi horcăia ca vita la ore) odată că tema trebuia să aibă un tabel, puncte puncte şi nu ştiu ce linii tâmpite iar el avea probleme cu teoreme. Şi i-a dat şi lui 4 în sfârşit că prea bine o ducea. Şi la matematică inventa el rezolvări ca să fie tema făcută că ce conta. Şi mai făceam şi împreună teme de astea, la ştiinţe (în clasele primare) când ne-a dat de copiat 5 pagini noi am scris pe sărite cât să pară tema făcută. Toată clasa făcuse aproape 4 pagini noi aveam doar 2 şi alea scrise lăbărţat de se uita Tofanca tssssk că-i prea puţin. Pey ce vrei femeie? Un şut în dulapul ăla(i-aş fi zis acu)?! Şi pe câte prostii scria Mugurel cel puţin scria foarte frumos. Cred că avea cel mai frumos scris din clasă ceea ce este foarte bine. Om ordonat nu căscat ca mine.

Viaţă de NFS/Counterist

Şi ne-am tot dus la săli să jucăm CS ba prin Connex, New Age şi pe stradă la Mugurel la o tanti neagră pe care o chema Fifi. Avea niste jafuri de calculatore (3 la număr cu monitoare de 15" şi 1 cu un monitor de vreo 12-13") pe care abia mergea NFS II şi Counter Strike în reluare dacă mai băgai şi boţi. Sau nici n-avea boţi, nu mai ştiu. Şi mai venea fra-su' lu Mugurel, Gică şi îi zicea lu' Fifi aşa mai în şoaptă: "Fifiiii!! Mă laşi şi pe mine cinci minute?" şi Fifi zicea: "Yo numa' pă bani dau yo numai pe bani!", aşa de două ori ca să auzi bine. Normal că numa' pă bani dai că doar nu dai pe servicii...nu mai ştiu cum arăta că eram mic atunci şi nu mă uitam la forme. Şi după o vreme a plecat Fifi şi-au venit alte specimene care se holbau la yo ca la felu' 12,5 când jucam NFS. Îmi făcea observaţie dacă i se părea că apăs prea tare pe butoane, că vai doamne se strică...totuşi nu erau joystickuri de Terminator.

Ghiozdanul lu' Mugurel şi chiulul în exces

Când mergeam la săli Mugurel avea un ghiozdan în toate culorile care îi mai şi plăcea. Roşu, albastru, galben şi verde asortat frumos cu un trening gri şi nişte adidaşi tot gri sau...da' ce contează adidaşii. Şi când l-am întrebat de ce şi-a luat ghiozdan multicolor mi-a spus că i l-a cumpărat maică-sa. Cred că vedea aia alb-negru când i l-a luat sau o fi fost vreun soi de daltonistă. Aşa...şi am început să chiulim ceva de speriat. Luni marţi miercuri eram în Connex joi când erau orele uşoare la şcoală, apoi vineri chiul. Luni iar chiul şi ne-au prins nişte colegi în Connex care căutau şi ei calculatoare libere. De marţi gata domne că ultima zi şi de miercuri mergem la şcoală. Ce să facem mă că miercuri ne-a luat diriginta de urechi: "Credeam că sunteţi bolnavi şi când colo voi eraţi la CALCULATOARE!!", pronunţat într-un fel aparte. Era logic şi oricum ne depista cât de curând că prea se îmbolnăveau *** (Sportivu) şi *** (Mugurel) pe sărite în aceleaşi zile. Sunat părinţii, 9 la purtare, notă foarte bună faţă de 7-ele din clasa a noua luat din acelaşi motiv.

Sticle şi Băutul din Sticle

2008-12-14T04:02:00.008+02:00

Obiectul de îi zice Sticlă reprezintă tovarăşul preferat pentru o mare parte a poporului român. Cuvântul Sticlă apare de cele mai multe ori în diverse discuţii şi certuri. Nu cred că există tembel care să nu fi auzit expresii de genu: "Dă-mi sticla te rog frumos! Lasă-mi sticla, pune-mi-o-n gură!! Da' de ce mi-ai spart sticla firaţai...gata ţi-o împuşc jegosule, nenorocitule cum eşti!!!". ETC că n-o să abordez acum subiectul beţivul care fără să nu se îmbete a căzut şi-a băut fără să bea neştiind cum a ajuns pe podea. E vorba de sticle şi nu toate sticlele, doar cele importante că cele în formă de flotor de veşeu de la nu ştiu ce suc cu gust de spirt portocaliu n-au importanţă dacă n-au făcut istorie pe care s-o ştiu şi eu.

Prima ar fi sticla de sticlă comunistă cu capac de staniol din care curgea tot laptele dacă o ţineai invers. Că cică alea erau sticle de lapte. În acelaşi timp sifoanele aveau în componenţă o sticlă de tablă care cântărea câteva kg bune de zici că era cazan de ţuică. Se umplea cu sifon şi nu se remarca mare diferenţă de greutate întrucât sifonul era mai uşor decât sticla sifonului. Şi în rest erau sticlele standard de 1L sau 2 cu formele lor neinteresante. Nu erau aşa Sexy ca astea noi cum e sticla de Pepsi la 2L care mi se pare cea mai arătoasă. Şi totuşi sunt mult mai încântat de sticlele de 2.5L de la Pepsi. Că nah...sticla cu juma' de litru de suc rămas e mai bună decât sticla sexy de 2L goală. Revenind la astăzi ajungi pân' la urmă la chioşc să-ţi iei o cola şi te uiţi ca o pupăză că sticla de jumate are prea puţin suc.Ce-ar fi să mai pui 1 leu şi să-ţi iei de 1L? Ah da' stai aşa că poţi să mai pui încă 1 leu şi-ţi iei de 2L juma' cât să şuşui o canistră de benzină..Ok, şi cine cară cu cârca o sticlă de 2.5L? Mai ales gajicile care se dau înapoi şi când vine vorba de o punguţă cu caramele. Şi culmea...cum nu le convine ceva, forţa muşchilor se triplează şi-ţi arde o palmă de-ţi lasă ditamai ştampila pe mutrălău.

Lăsând la o parte sticlele, ajungem la băutul din sticle care reprezintă contactul se..ăăh...contactul dintre botul uman cu cel sticlal. Un proces destul de complex care de multe ori necesită o mică tactică. Uite, dacă iei o sticlă standard de 1-2-2.5L trebuie s-o înclini într-un fel anume ca să nu rămâi fără aer că adio băutus...tre' să sticla jos şi sticla sus. Şi poţi să-i zici că-i prost făcută? Neah, mai degrabă că nu-i frumos să bei din sticlă dar nici nu poţi să umbli cu cana după tine. Şi dacă m-apuc să-i menţionez şi pe derbedeii ăia care pun sifonu-n gură si apasă pe acceleraţie...ce poţi să mai zici ? Urmează stilul botului prigat care este ceva mai mare decât cel standard. Este mai uşor să bei, dar parcă prea se mulează pe botul tău de ţi-l încleie în întregime şi tot ai impresia că te transformi într-un jeleu. Apoi vine cea mai tâmpită sticlă din lume. Eh sticlă...butoiul ăla de 5L care găzduieşte apa plată. Ah dar stai aşa că la ăla îi zice bidon. Şi totuşi se poate întampla să te trezeşti cu o sete nebună, pahare/căni lipsă şi-un bidon de 5L cu apa plata jumate gol. Hai că ar merge...Duci sticla la bot încetişor îţi ţii respiraţia şi hai lichidule...până realizezi că te sufoci, apa e departe şi setea vă desparte. A doua încercare este de obicei misiune îndeplinită pe jumătate. Reuşeşti să bei dar nu reuşeşti să bei cum ai fi vrut să bei. Cum intră în contact cu limba apa se prelingeduios în jos precum o cascadă, de pe guritţă pe bărbiţă, pe gâtlej şi printre...ştiu că-ţi place gagico dar prea e nepoliticos în public. Şi mai există sticlele care au în capac o suzetă d-aia ca la biberon cu care bei mai uşor dar se cam încleie locuşorul în care pui botul şi se mai întâmplă să pui cârnăciorii (degeţelele) şi să te înclei. Da' n-are nimic că dacă ţi-e sete bei cam din orice. Şi să nu uităm că s-a inventat şi paiul care este cel mai folositor dintre toate.Poţi să bei suc cu paiul, poţi să bei mai puţină bere cu paiul, poţi să bei ciorbă cu paiul (până nu se înfundă), poţi să scuipi pe careva cu paiul şi poţi să faci foarte multe obraznicii cu paiul. Cu paiul nu cu paul.

Cu "Hotărâtele"...la cumpărături

2008-12-09T13:50:00.018+02:00

Ehh ia zi lu' Sportiv de câte ori ţi-a venit să te aşezi în cur pe jos într-un magazin sperând că Cel de Sus va face o minune pentru tine? Poate că de -15 ori... le-a venit altora în jurul tău pe când te chinuiai să-ţi găseşti o pereche de balerini cretini. Sau poate de zeci de ori. Când ai fost cu mamiţica la carfur (fără e şi fără o), sau cu bunicuţa la farmacie (care nu-şi mai amintea nici pentru ce se afla acolo), sau când se găseşte o minte creaţă cu apucături tembelistice să se dezlănţuie când ţi-e ciorapu' mai colorat şi mai dungat (lumea mai dragă). >>Măi dacă ai ştii cu ce ciorapi sexy m-am ales acu o lună... Sunt albi şi au 4 dungi roşii. I-aş purta în fiecare zi dar nu se prea poate. Că se împut, tre' să-i spăl şi dacă-i uzez aşa non-stop îţi dai seama că-mi ies cartofii prin ei în nicio lună că yo mai umblu în ciorapi prin casă. >>Având în vedere că am numa' fomei p-aici cu excepţia lu' tata şi-a lu' motanu' ăla limbeest poţi să-ţi imaginezi ce înseamnă mersu' la cumpărături ţinând cont şi de faptul că uneori este inevitabil. Adică ştiu şi yo ca toată lumea (aproape) că-ţi trebuie toată rabdarea din lume ca să mergi la cumpărături cu ele şi poate au nevoie de o părere. Numa' că uneori se mai schimbă lucrurile.

Pey spune-mi şi mie ce faci când te duci la carfur cu mamiţica şi te trezeşti că se zgâieşte juma' de ceas la 2 odorizante de veşeu neştiind ce să aleagă. Nu-ţi vine să te scobeşti în nas la camere să te admire ăia în toată splendoarea? Nu-ţi vine că vai doamne ţi-e ruşine şi începi să te simţi jucând într-un film porno. Ce diferenţă poa' să fie între 2 odorizante de veşeu? Te uiţi la aromă, la preţ şi la mai ce? La formă? Te uiţi la el cât te kaşi? Ce altceva te mai poate interesa de tre' să te beleşti atâta? Sau îl asculţi cu urechea? O fi ou kinder şi-ţi dă şi jucărie cu care să te joci cât stai pe veşeu. N-ai să vezi aşa ceva, crede-mă. Sau crezi ce vrei temboloidule. Şi ce faci? Te uiţi la dânsa holbându-se sau îi zbieri în timpan? Eu am păţit-o şi-am ales a doua variantă. Ce să mai zic de discuţiile de la mesele de Paşti şi de Crăciun care se desfăşoară la bunica când se laudă ai mei cu ce TOBĂ/Şuncă/PASTRAMĂ/Salam bun extraordinar au cumpărat de la Ana şi Cornel din Câmpina sau de la nu ştiu ce magazin extraordinar.

Şi se laudă nene cu atâta patimă cum se laudă alţii cu maşini, sisteme home cinema, plasme şi alte halea... În altă zi similară primesc un telefon de la aceeaşi mamă care mă invită în oraş să luăm frigider. De când am auzit telefonul puteam să jur şi să înjur că era dânsa care avea să mă invite colo şa. Mă sună şi sormea să-mi zică acelaşi lucru la un interval relativ scurt. Se stricase frigiderul de vreo 2 săptămâni şi mai fusesem odată să ne uităm da' n-am luat că cică nu prea aveam finanţe şi mama: "Las' că nu s-a stricat de tot! Putem să-l mai ţinem!". Ce dacă frigideru' se transforma în cuptor cu microunde? Congelatoru' şi mijlocu' (c-avea 3 uşi) încă mai funcţionau deci hai să-l mai ţinem. Până a început să pută tot holul şi să mormăie motoraşu' ca o mâţă nescuipată-n cap. Atunci s-a îngroşat porumbu' (gluma) şi aolooo hai să facem comandă. Şi mă întâlnesc cu sormea şi mama la Unirii. Sormea cică ştie exact ce model să luăm: Arctic cu 2 compresoare. Mama: "wuuu ce bine c-ai venit!" ca să-mi dau şi yo cu parerea. N-a făcut mama "wuuu" că numai EU ştiu să fac "wuuu!!!" cu style. Şi hai să ne chiombim. Merem în Altex şi descos pe 1 tâmp despre 2 compresoare. Îl intreb ce frigider îmi recomandă cu 2 compresoare sau cu 1? Îmi zice deedeeotul că nu există frigider cu 2 compresoare, doar combină frigorifică şi că-mi recomandă Ariston sau Samsung care erau 18-20 mil. Vai tu ce coaie blegi ai, hai că m-ai pus la punct. Nu i-am mai zis nimic ca prea se dădea priceput şi începeau mueRile să se simta făcute de băcănie. Că mereu se iau de mine că cică mă dau în spectacol. Pey dacă văd ceva, nu-mi place şi scot 2-3 critici ce vină am dacă vânzătoarele din magazin (şi din Leonardo) sunt cu ochii pe Me şi încep să rânjească? Doar mi-am spus bulina de auz (adică punctul de vedere imbecisto). Ne-am mai zgâit un pic şi-am luat-o spre Media Galaxy. Acolo ne uităm la diverse, Whirlpool cam scoomp, Beko rafturi mai dobitocite decât la Arctic. Şi totuşi punem ochii pe un Beko pân' la urmă, vede şi mama după ce ne-a repetat de 56 de ori că vrea cu 1 compresor ca să consume puţin cică "Aah pey ce facem luăm cu un singur compresor?". Pey n-ai zis domne' că vrei cu 1? Hai cu 2 atunci. Ne mai holbăm la astea de marcă şi nu găsim nimic cu 2 compresoare, să nu fie foarte scump şi să ne şi placă. Era cel puţin 1 de vreo 20 şi ceva de milioane care avea o culoare aşa de kknie....de semăna cu proteza babii. Şi ajungem la cel ales de sormea, arăta foarte bine, avea şi suport de butelii tot ce vrei. Se uită mama...cu 2 compresoare? Pey nu consumă prea mult? Nu luăm mai bine cu 1 compresor? Parcă vroiai cu 2 acu' ce te suceşti? Ea nu că: "Voi aţi zis că cu 2!". Şi l-am p-ăsta pân' la urmă că prea se băşise între 1 şi 2 şi chiar se băşise, noroc că nu era nimeni prin preajmă că dacă ştiam că face aşa nici nu mă mai duceam? Hai la Media Galaxy să ne băşim în ele de frigidere. Bine că n-am fost la aragaze... În altă nu ştiu ce zi mi-a venit mie să ma duc la Ikea cu mătuşika şi cu o verişoară că cică să vadă ea nu-ş ce imbecilităţi şi să ne uităm de biroaie că vroiam şi yo. Şi o luăm frumuşel de la început, am stat să se zgâiască la toate şifonierele şi paturile mai mari decât camera ei ca să vada de toate să se lălăie. Şi găsesc o scurtatură care ducea fix la birouri. Un mic hol care făcea magazinul să para mai mic. Adică nu mai treceai pe la mobilier de bucatarie şi nu mai ştiu ce, era în formă de A. Când am văzut tunelul hai pe aici să terminăm mai repede că mă dureau pişoarele de-mi venea să mă aşez pe veşeurile alea expuse. Nuuu că ea vrea să vadă tot că d-asta a venit. Bine mey şi merem ne lălăim să vadă şi mătuşika toate veşeurile, să pună ochii pe toate imitaţiile de noptiere p care să-şi ţină chiloţii înainte să-i bage-n şifonier, să woow ce masă incapatoare. Şi se face 7 jumate sau 8 nu mai ştiu la ce oră se închide-a ikea. Şi face tanti Voice afirmaţia preferată a clienţilor: "Vă rugăm să vă deplasaţi spre case"...că se închide magazinul etc. Când aude verişoara zbieră aşa de hotărâtă: "AOLOOOO!!!!!!!! SE ÎNCHIDE!!!!!!! HAI MAI REPEDE!!!". De parcă se închideau toate casele şi ne dădeau jandarmii afară. Ziceai că se trezise în plină revoluţie. Ca papagalii de români tâmpiţi care s-au adunat anul trecut la inaugurarea bradului de fier mai ceva ca-n '89. Şi ajungem la casă, ţine ea o pungă goală să bag eu o cană mai din pod aşa şi mă trezesc c-o scapă pe jos şi-o sparge. Cana nu punga, adică punga cu cana! Unde ai văzut tu pungă care să se spargă în felul acesta? Că doar n-am suflat în ea Şi în final mi-am rupt picioarele ca să-şi cumpere ele 3 căni handicapate pe care nu scria nici M, un pachet de lumânărele d-alea parfumate care pun pariu că le foloseşte din an în paşti şi nu mai ştiu ce răhăţel pe care nu mi-l amintesc acu. Singura persoană de lăudat la capitolul cumpărături este o prietenă care a venit anu' trecut în BuCUReşti, m-a plimbat câteva ore bune să-şi găsească nu ştiu ce ţoale. Şi şi-a luat nene cre' că juma' din câte haine am yo în total. Şi nici nu-i lua foarte mult să aleagă. Mie îmi ia mult mai mult, până văd...să-mi placăăăăăăăă.....după ce realizez că-mi place tre' să mă asigur că-mi place şi că n-o să expire plăcutu' prea devreme, să fie comod...şi încep cu mutre până bag vânzătoarea-n boală de ficat. Am văzut odată o geacă destul de ok şi muream de frig. Ehh ce crezi mătăluţă că nu mi-a plăcut la ea? Cheiţa de la fermoar că prea semăna cu o seminţă scuipată-n paharu' de plastic gol adică jumate plin cu coji de seminţe pe care scrie Burger. După ce am văzut cheiţa aia parcă nu mi-a mai plăcut toată geaca.

Aşa că...Sportivu îţi recomandă să te faci că ninge când te invită domnişoara Anişoara la cumpărături. Cauţi o scuză...mă doare capu', handicapu', hemoroidu', mi-am stâlcit leemba-n....."Nuuu!! Nu te-am înşelat!!! Nu cred! Nu-mi amintesc!!!".

Pungi, Punguţe şi Roţi de Cărucior

2008-10-22T21:19:00.012+03:00

Există două categorii de oameni închişi la minte. În prima categorie intră de obicei fomei care când îşi fac bagajul sau cumpărăturile ţin neapărat să care 15 punguţe, 16 gentuţe fără să le ducă capu' că nici nu le ajung castraveţii de la crengi (gegetele) să le agaţe pe toate deodată. Şi uite aşa ajung ţambalistele acasă foarte revoltate: "Dragă unde-i punguţa cu caramele? Da' jeleurile cui le-ai lăsat? Pey nu le-ai luat tu? N-ai zis că le iei tu? Eşti sigură că le-am cumpărat? Eşti sigură că nu le-am mâncat pe drum?", fără să le treacă prin cap: "Eşti sigură că nu le-am pierdut pe drum?". Că deh, ele sunt cu capu-n pungă de când lumea. Nu ştiu exact în care pungă, presupun că una din cele 15-16 cu excepţia celor pierdute pe drum. A doua categorie cuprinde persoanele care au în minte un număr fix de pungi pe care nu-l depăşesc niciodată pentru a nu uita vreo punguţă pe cine ştie unde. Numărul fix ales este de obicei 2 ceea ce înseamnă că persoana respectivă îndeasă toată marfa în maxim 2 pungi imense. Exemplul perfect este tăticul care nu-ţi dă nici de-un covrig în schimb te roagă politicos: "Hai Ghiorghiţă să mă ajuţi la cumpărături!". Şi te duci cu el să faci o faptă bună cică şi te cam duci degeaba că te pune să te uiţi după cartofi, roşii ieftine când tu n-ai habar care-s preţurile. Mai degrabă te uiţi pe jos să nu calci pe-o coajă de banană că aşa-i la piaţă. Şi când îl vezi îndesând cu disperare zeci de kg în două pungi pe care le crede rezistente parcă lucrurile încep să devină interesante. Te-a cărat tembelu' după el să-l ajuţi şi când colo...pe tine te îndoaie şi-o toartă. Pey dacă-i prost....să care singur. În drum spre casă când te oftici de zor că te-a plimbat degeaba printre toţi ţăranii care mai de care mai bulangii şi ţi-a mai făcut şi capu' petardă cu vai ce s-au scumpit oole şi aolo n-am mai găsit ceapă, se întâmplă un fenomen. Fenomenul care te face util. Fenomenul pe care tac-tu' nici nu-l anticipa. Aha, se rupe o pungă. Fă-te util şi prinde oole care s-au scumpit, ai grijă de roşiile care s-au storcoşit şi adună cartofii care se rostogolesc nestingherit pe trotuar. Oloooo isterie....tac-tu ar fi în stare să-i adune pe toţi şi toate cu o a treia mână pe care nu ştie de unde s-o scoată şi într-un final se abţine urlând la tine. De fricĂ cĂ dacă scapă traista ruptă cu tot conţinutul pe care s-a chinuit să-l salveze. Plus că începe să-i meargă mintea; are o traistă neruptă în cealaltă mână care poa' să cedeaze de bine ce-a realizat că sora ei a cedat. Şi fă ce faci de pescuieşte tot şi suportă-l şi pă tactu care te face idiot, cretin şi prost că n-ai fost în stare să-l ajuţi.

În aceeaşi categorie intră şi gagicile care-şi prepară un geamantan imens pentru o amărâtă de excursie. Şi când să tragă de el...."Iuby!!! Mă ajuţi un pic şi pe mine?". Şi dacă stai să deşerţi geamantanul ăla cretin îţi garantez că n-o să găseşti nimic folositor. 10 tricouri pentru 5 zile că dacă împrăştie meniul pe tricou în fiecare zi, să aibă rezervă. Ciorapi în toate culorile, chiloţi în toate culorile asortaţi cu ciorapii în toate culorile. Creme de toate felurile, diluanturi, oje, rimeluri, creioane colorate cu care se machiază cică. Ce mai, penar de gradiniţă, mai lipseau acuarelele. Şi nici gând să găseşti vreun sul de hârtie igienică sau un pachet de Durex. Las' că prostu ăla care mi-a cărat bagajul n-are doar muşchi, are şi bani. Şi bineînţeles că pe lângă geamantan mai apar punguţe, gentuţe. Pey ce credeai că scapi aşa cu portbagajul gol pe jumătate? Hă! Poate la pensie şi nici atunci că punguţele vor fi înlocuite cu un cadru, baston sau alt obiect similar.

Tot aici găsim şi cele mai amuzante protagoniste: BABELE!!! Babele cu cărucioarele! O babă care pleacă de acasă cu căruciorul de cumpărături după ea are 3 modalităti de a se întoarce. Cu căruţul gol, fără căruţ sau cu pană la căruţ.

- Prima babă este de o scleroză rar întâlnită, precum Clementina. Este atât de răsărită la cap încât este absolut sigură că Planeta pe care staţionează se numeşte Antena 1. Pleacă frumuşel de acasă cu căruţul gol după ea. Face ce face se duce spre piaţă, îşi aminteşte că uită să-şi amintească ce să uite şi se trezeşte înapoi acasă amintindu-şi între timp că a uitat să meargă la doctor.

- Al doilea tip de babă pleacă tot de acasă normal, tot cu căruţul după ea şi mai normal, face cam ce face şi prima numa' că face ce face un pic mai mult decât face ce face prima şi ajunge acasă fără căruţ. Dacă vezi vreodată un căruţ abandonat pe stradă ai face bine să-l laşi acolo că poate scleroza care l-a uitat o să-şi amintească şi unde l-a lasat. Că doar nu te duci cu el la poliţie să zici: "Domne am găsit un căruţ pe stradă!", că doar ştii ce urmează în urma gestului tău: o mamă de poliţist se va procopsi cu un cărucior la mâna a doua. Şi aşa ce faci cu el? Îl dai lu' bătrâna ta vecină? Dacă se întalneşte cu sclerozata aia şi-şi aminteşte, să vezi atunci bătaie cu bastoanele. Că babele ca babele se dau ele bătrâne, bolnave da' când vine vorba de scandal, bătaie.... să vezi ce le drăcuie şi sar la omor cu bastonu' înainte. N-o mai vezi cu aolooo proteza sau că vai mi-a sărit cauciucul din vârful bastonului. Şi atunci chiar o să ai mustrări de conştiinţă.

- Al treilea şi ultimul tip este baba care a rămas cu sechele din tinereţe pe când umplea geamantane întregi în pragul concediului. Aşa este bunica mea. Are la activ 2 cărucioare rupte. O dată cică i s-a rupt o roată. Cât să îndeşi maică într-un cărucior amărât ca să cedeze roţile? Mi-o imaginez cu roata ruptă într-o mână trăgând de căruţ cu cealaltă. Şi mama şi-a luat căruţ că cică nu mai putea să care şi la inceput il umplea ea cumva invers proporţional de se şi răsturna când cobora de pe trotuar. Şi când am fost la Câmpina odată l-a umplut cu pere şi caise de se învârteau roţile alea câş ca la Trabant. Şi mai trepida şi băţul dintre ele.

Clementina....probabil te-ai întrebat cine este Clementina. Este baba din bancul meu preferat. S-ar putea s-o îndrageşti şi tu :)

Două bătrânele s-au hotărât să meargă împreună în vizită la prietena lor Clementina. Ajunse acolo au fost primite cu multă bucurie de ea şi au fost tratate cu o cafeluţă. După ce au stat puţin de vorbă Clementina le spune: -Vai, dragele mele am stat atâta de vorbă şi nu v-am făcut nicio cafeluţă. Vin acum cu ea. Şi aşa, din uitare în uitare, le-a făcut vreo şapte cafeluţe, până să plece. În drum spre casă, una din ele îi spune celeilalte: - Ai văzut ce s-a sclerozat Clementina? Am stat atâta timp la ea şi nu ne-a dat nicio cafeluţă! - Cum dragă ai fost la ea şi nu m-ai chemat şi pe mine?

Elevul Tembel în Clasele Primare

2008-10-19T10:51:00.017+03:00

Ce este elevul? În limbajul nostru, un kinder sau un pokemon. Elevul îşi face ghiozdanul de cu seară (aşa se scrie?). Îl umple cu tot felu' de...pey să enumerăm: abcDAR(de ce); manualul de matematică (adică nu e automat deci nu se deschide singur); penarul cu fermoar la care se rupe cheiţa cum l-ai cumpărat, cu vreo 2-3 compartimente care conţine: stilou care zgârie foaia şi se goleşte când ţi-e foaia mai goală, călimara cu cerneală sau rezerve care se sparg câteodată fericite ca să inunde penarul, creion tâmpit galben ca lumânarea cu gumă în vârf care înnegreşte foaia, gumă de şters care nu înnegreşte foaia, ascuţitoare în care ascuţi creionu' de vreo 3-4 ori că se tot rupe vârfu' cum l-ai ascuţit, carioci care nu scriu niciodată sunt de formă ca să vadă colegii că ai carioci colorate şi dacă-ţi cere vreun tâmp o cariocă zici "Nuuu că se consumă!!", creioane colorate la care mereu se rupe vârful şi cam asta conţine un penar. Urmează opţional trusa de geometrie de tablă care se îndoaie fără motiv, şi este opţional pentru că nu prea cară aşa ceva copiii în clasa I, decât dacă vor să înfigă cuiva un compas în cur. Sticluţa cu apă de la robinet care are gust de baltă, sandviş cu pate d-ăla care împute toată clasa cum l-ai scos din pungă şi te ustură şi ochii când bagi botu-n-trânsu, acuarele d-alea crăpate, sparte tot fără motiv, tempera care se împrăştie precum borşu-n ghiozdan, pensule d-alea făcute măciuci de parcă elevul s-ar fi scobit cu ele în nas şi eventual un spiderman care să-i ţină de urât în pauze. În clasele mele primare o fată Aura (îti zic şi despre ea) a venit odată cu o păpuşă la şcoală. O pocitanie de plastic, copie după Barbie, luată de la balci cu maxim 10 mii de lei când spidermanii costau 25 de mii. Pe cât de frumoasă e păpuşa barbie pe atât de urâtă era păpuşa lu' Aura. Şi o tot scotea din ghiozdan şi se zgâia cu o colegă la ea şi-mi amintesc o replică: "Hai s-o punem la loc ca să nu să strice !". Adică să pună la loc păpuşa în ghiozdan de unde o scosese. Chiar m-am gândit ce putea să se strice la păpuşa aia retardistă? Îi cădea capu? Da' haide dragă să revenim la ghiozdanul elevului silitor. Pune elevul tot ce-am înşirat mai sus în ghiozdanul mai greu decât cărţile. Ăla mare pătrăţos dreptunghiular puligonal care cică e foarte lăudat că ţine spatele drept. Sunt de acord că ţine spatele drept, da' la ce e bun "ţine spatele drept" dacă te pune-n cur cum l-ai luat în spate? Cum mama măsii să care bietu' copil atâtea tone de gunoaie? Pey dacă-i tembel şi nu-l duce capu' că nu poate să care atâtea atunci să care atâtea. Şi chiar mai mult de atâtea că mai sunt şi zile cu educaţie fizică unde elevul tembel cară încă o traistă pe lângă valiza din spate în care bagă nişte tenişi de 65 de mii care dacă vrei îi tai cu lama de ras la cât de rezistenţi sunt şi un trening care de multe ori seamănă cu o pijama. Şi dacă tot şi-a luat elevul tembel acuarele şi tempera evident are nevoie şi de un bloc de desen. D-ăla mare ca să nu-i încapă-n altă traistă şi să-l care la subraţ să se simtă şi el student! Şi uite aşa săracu' săracu', elevu blegu' cară şi iar cară, pey să care dacă-i prost. Yo n-am cărat în liceu nici un sfert din cât cară un elev tembel. Că Cărţile le lua colegu' şi caiete...aveam şi caiet universal. Şi ajunge elevu' la şcoală după ce urcă un munte (cel puţin aşa crede el) cu ditamai valiza de gunoi în spate.

Îşi pune penarul pe masă, scoate caietele, pregăteşte stiloul şi toate cele în poziţie ofensivă, defensivă etc. Depinde de el dacă-i idiot sau idiuot. Stă în bancă, ridică mâna să raspundă cică când nici măcar nu ştie ce vorbeşte. Vine pauza mănâncă sandviş cu pate de împute clasa, bea apa nova de la robinet pe care o cară ca tâmpitu' de acasă când are robinet şi la şcoală cu aceeaşi apă. Se duce la budă sau nu se duce la budă Aleargă pe hol cade sau face ceva să plângă fără motiv. Se duce pauza se întoarce în bancă. Dacă-i vine să facă şuşu face c*c* (când aud cuvântu' deja mă gândesc la muşte putoare bleah), pe el bineînţeles. Vine pauza următoare şi o ia de la capăt dacă n-a făcut şuşu sau *a*a pe el. Că dacă a făcut şi normal că a făcut din moment ce a mâncat sandvişu d-ăla împuţit, se duce acasă cu o pată-n cur şi-o putoare 15m în spate care vrea nu vrea, îl urmăreşte nestingherit. Şi când te gândeşti că pe elevul tembel şi căcăcios nu-l opreşte nimeni când lasă dâre de putoare în urmă nu prea e de bine. Pe şoferul unui Moskwhich care lasă fum în urmă îl opreşte primul miliţian care-l prinde-n intersexie. Şi e cam tot aia dacă stai să le compari: putoare, poluare, gălăgie că mai trage elevul şi câte-o băşină. Şi cam asta face un kinder. Mie mi se pare boooring! Iar mulţi se plâng, c-ar vrea să mai fie sugari. Pentru ce domne? Eşti bătut în cap? E greu să ai probleme, da hai că-i marfă, dacă ştii cum să le priveşti.

Şi să-ţi spun şi despre Aura dacă tot mi-am amintit cea mai haioasă întâmplare care o să-mi păstreze amintirea ei mulţi ani d-acu încolo. Cred yo şi nu sper neapărat. Aura era cea mai pitică fată din clasa pe care o punea doamna învăţătoare să se ridice în picioare când era deja în picioare. O mai pusese şi în ultimele bănci aproape de Bucăţică ca să-i pută (că Bucăţică era ţigan d-ăla care pute). Şi într-o zi plictisitoare în care yo cel foarte timid nu mai ţin minte ce vroia să facă, mă trezesc alergând pe hol. Pe cine văd în faţa mea? Pe Aura evident făcând acelaşi lucru. N-apuc să mă opresc, ea nici atât şi ne ciocnim cap în cap. Începe Aura să râdă să-şi şlefuiască fruntea cu palma, timp în care yo evident n-apuc să fac acelaşi lucru, încep să pâng. Mă vede doamna învaţătoare Tofan, vine la mine şi mă întreabă speriată: "Ce-ai păţit?". Eu plângând articulez 3 cuvinte amărăştene: "M-a bătut Aura!!!". Era Aura urâtă, da' rea nu era şi chiar n-am idee de ce mi-a venit să spun asta. Avea nişte ochi verzi cam injectaţi şi când îi vedeam faţa îmi treceau prin minte tot felul de coşmaruri. Cred că ăsta a fost motivul reacţiei mele că altfel nu-mi explic. Se duce Tofanca la Aura s-o ia la rost că de ce m-a bătut? Ah nu că alergam şi ne-am ciocnit se eschiva ea. Yo o ţin tot p-a mea plângând: "BA NU!!! M-A BĂTUUUT!!! :((". Şi mă întreabă Tofanca: "Da' cum te-a batut?". Eu continui: "Mi-a dat cu rigla-n cap!" că altceva nu mi-a venit. Şi vine bunicu' să mă ia de la şcoală mă vede supărat, mă smiorcăi la el şi mi se pare că vroia să se ia de Aura, noroc că plecase. A doua zi vine bunica (nu bunicu) la şcoală cu mine face circ: "Să-l lase în pace!!! Să nu mai dea în el!!!". A venit şi sormea s-a luat de Aura şi săraca pitică nu ştia cum să se mai scoata. Şi asta era Aura pe care am şi văzut-o nu demult pe la vreo 10-11 noaptea aproape de Obor. Era cu 2 porumbei care se giugiuleau si ea stătea în spatele lor. Singură normal că cin s-o placă p-asta. Şi cu ţigara-n mână care era mai lungă decat ea. Acu' nu ţin neapărat să fiu rău şi s-o critic da' nici n-avea nimic special. Nu ştiu cum o fi acu da' cred că tot tembelă a rămas. Şi de Paşti am văzut-o la Unirii cu sorsa traversând pe verde. Şi n-am băgat-o-n seamă niciodată că sigur nu-şi mai aminteşte de mine. Bey da' şi urâtă şi pitică că n-atinge nici 1.50m. Foarte pitică şi foarte urâtă. Ţie ţi-ar plăcea să fii aşa? Ia zi dragă! :)

P.S. Buey frate gugălu' ăsta nu e bun de nimic!!! Am căutat şi yo poze cu ghiozdan mai greu decât cărţile, păpuşă d-aia tâmpită de la bâlci, faţa de elev tembel cu ochelari şi ce crezi c-am găsit? Ce era de aşteptat: NIMIC!!! Cristocea măsii...

Dicţionarul Sportivului

2008-10-19T03:09:00.005+03:00

imbecist - remixul cuvantului imbecil

retardist - remixul cuvantului retardat

tembelist/tembelistick - remixul cuvantului tembel

limbeestick - remix al cuvantului limbist (pupincurist sau d-ăla care dă limbi prin diverse locuri)

imbec - prescurtarea cuvantului imbecil

tembou - combo între tembel şi bou

temphost - combo între tembel şi phost

handicaprost - combo între handicapat şi prost (adică mai prost ca proştii)

idiuot - om cu multe idei de obicei cam proaste (ms izabebelush :)

surdoşchiomp - combo între surd şi chior

scuipăcit - om scuipat

scuipist - om scuipăcios care scuipă de parcă ar avea un boiler în gât care refulează întruna

tort de om - om d-ăla umflat, burtos, care abia-şi leagă şireturile

tutungist - imbec d-ăla care fumează ca disperatu' şi se mai crede şi mare sculă

mecist - microbist

râzăreţ - d-ăsta care râde mult fără să aibă cine ştie ce motiv

boringit - plictisit

cuist - muist cu C, om care bate cuie

moţulişkă - profitoare

ţambalistă - ţoapă d-aia care înjură şi turuie ca o ţaţă, fiţoasă d-aia cu vai doamne cine-s yo

temboloidă - tembelă

nusă - d-astea care stau pe mess la calc si au status cu nu-s când de fapt îs

neînjurată - neondulată, d-asta cu morcovu-n fund

bagabloandă - vagaboandă (la masculin nu l-am folosit niciodată)

omăraie - grămadă de oameni disperaţi (cum sunt ăia de dimineaţă la metrou)

curcubec - curcubeu

bişicletă - bicicletă cu roţi ajutătoare, bicicletă handicapată, bicicletă de rangul unui Pegas

zooper - super

nişodată - niciodată

în cap bătutule - remixul expresiei bătutule în cap

în cap scuipatule - d-ăsta pămpălău, pămătufu' tuturor

din kkte din scuipate - remix multiplu al expresiei din păcate

marş spre zât - fleet, jet, hai marş

a bagablonda - a vagabonda

a se ţambali - a se ţigăni

a limbăci - diverse gesturi cu limba (care mai de care mai obraznice), >:P

a phăşea - a plăcea

phaşe - place

du-te racului - du-te încolo (în niciun caz nu e cuvântul cu D)

freci duda - storci lămâia

hă hăăăăă - un râs aparte când obţii ceva

Treabă de Mântuială

2008-10-01T18:35:00.032+03:00

La câţi proşti bântuie zilnic printre noi nu se prea poate să nu te trezeşti "ajutat" de unul dintre ei. De multe ori rogi pe cineva să te ajute şi pân' la urma te trezeşti că daca-ţi băgai un băţ de chibrit aprins undeva erai mult mai fericit. Te plângi cu o mică chestie şi auzi deodată o voce care te consolează din plin: "Las' că te ajut yo Gogule!". Ce mai poţi să zici acu? Te simţi ca şi cum treaba ar fi deja făcută numa' că...eşti un nesimţit. Hai să-ţi arăt de ce.

Academia de Poliţie 2

Când eram mai mic şi nu aveam calculator, net, consolă tralalauri d-astea aveam o pasiune pentru filme. Filme cu bătăi, Van Damme, comedii, SF-uri etc. Şi-mi cumpărase taică-miu o casetă să-mi înregistreze "Academia de Politie 2". Avea şi el un video nenorocit care ba' înregistra alb-negru, ba color şi fără sunet. Chestia e că mai mult nu mergea şi-mi zicea că-i Panasonic când scria National pe el. Chiar nu cred că-i una şi aceeaşi firmă, mai ales când ştiu că avea el anumite apucături în domeniul ăsta. Deţinea un casetofon Delia pe care lipise siglă de Akai decupată din reviste şi când venea cineva la el: "Sculă Domne !". Şi la câţi idiuoţi nepricepuţi aducea...chiar că avea cu ce să se laude. Aşa şi, face el teste vede că nu-i merge ştiftu de video şi yo supărat că vreau filmul...şi ne ducem frumuşel la Ionică Dărâmatu' care cică şi el avea video. Nu-l chema Dărâmatu' aşa îi ziceam yo că mereu se văita că ce bolnav e şi nu ştiu ce probleme are da' le trăgea ceva de speriat. Dacă îi vedeai moaca....ziceai că-i gogoşar murat. Şi când o mai auzeam şi pe mama: "L-ai văzut pe Ionică ce s-a dăramat?", numa' bine suna Dărâmatu'. Plus că prima oară am crezut c-a căzut pe scări sau cine ştie ce-a păţit da' de unde. Şi ajungem noi la Ionică, "Ce mai faci Nicule?" (taicămiu), se aşează frumuşel la masă se pun pe poveşti şi încep să bea care mai de care. Yo mă plimbam prin curte cu bişicleta lu' ăia de acolo şi ei nu mai terminau cu băutu' şi povestitu'. Avea şi roţi ajutătoare bişicleta că d-asta se cheamă bişicletă. Şi când se înserează şi mai sunt 15 minute până începe filmu' se trezeşte şi taicămiu după ce l-am tras de mânecă de vreo 3-4 ori. Că Ionică uitase şi din ce motiv îl vizitasem. Îmi imaginez cum duce la gură al 15 lea pahar şi se gândeşte: "Cum a ajuns nenea ăsta la mine? Parcă seamănă cu Nicu. Ah ăsta e Nicu!". Şi bagă omu' video în priza îl porneşte dă să înregistreze şi cand colo nici ăsta nu merge, alt ştift. Tu-ţi Ionică-ul mătii cu băutu' tău cu tot. Se oferă să şteargă nush ce film mişto de-al lui de care nu auzisem nişodată, da' tata nuuuuu. Şi se scuză Ionică şi noi fuguţa ne întoarcem acasă măcar să apucăm să vedem filmul. Bineînţeles c-am pierdut începutu' şi l-am mai înjurat odată pe Ionică că puteam să mergem la Alin da' n-am mai avut timp c-am băut cu Ionică. Şi yo nici măcar n-am băut că eram prea mic. Tu-ţi Dărâmatu' mătii! Şi ce crezi despre video-ul meu National care e mare sculă? Nici acu' nu merge. Adică de vreo 5 ani nu mai merge deloc, adică merge da' agaţă banda la casete dacă vrea. Bagi filmu' şi cum ţie norocu, ori il vezi odată ori nu-l mai vezi nişodată. Că dacă ai noroc să-ţi meargă play pân la capăt nu mai poţi să derulezi fără să strici caseta. Poate doar dacă iei un pix, o şurubelniţă, un făcăleţ micuţ şi derulezi tu manual. Şi când am remarcat atunci că s-a stricat i-am zis lu taică-miu şi făcu' o faţă domne de parcă îi lovise cineva Nissan Skyline, maşină pe care dacă o vede acu' zice că-i volvo. Mă punea să-i arăt de parcă i-aş fi zis aşa să mă aflu-n treabă. Şi yo tembel am mai stricat o casetă ca să-i arăt lui că nu merge. Minunat! Lasă că-l fac yo luna viitoare. Numa' că ar fi fost mai bine dacă zicea deceniul următor c-au expirat toate termenele (săptâmana viitoare, luna viitoare, anotimpu' viitor, anul viitor....). Din cauza lu' Ionică!!!

Uşa de la Cazan

Şi stăteam la Hala Traian pe vremea aia într-un bloc vechi unde nu aveam apă caldă. Aveam un cazan în baie în care puneai lemne ca să încălzeşti apa (ca la sobe). Şi când au băgat bunicii gaze au pus un focar şi în cazan, ghici cum. Au căscat uşiţa aia, au băgat ţeava cu focarul pe acolo şi au lasat-o aşa de nu mai aveai cum s-o închzi. Când era normal să dea o gaură în cazan şi să bage

focarul printr-o parte, da' sigur n-au avut ăia de la gaze cu ce să dea gaură. Şi a stat uşa aia căscată mai bine de 6-7 ani până a început să se şubrezească balamalele, iar mama a şi văzut. Şi aoloo se rupe uşa de la cazan, trebuie să punem pe cineva s-o repare. De parcă uşa aia ar fi folosit la ceva. Yo chiar aşteptam să se rupă. Şi vine într-o zi la noi tovaraşu de halbă a lu' taicamiu. PETRICA!! Un mecanic auto care chiar le avea cu daciile. Şi-l pune mama să repare uşa. Vine Petrică cu ţigara în gură şi cu mâinile goale şi o repară. Cum? O rupe de tot. Chiar n-am înteles ce-a vrut să facă. Şi yo puteam s-o repar aşa. Şi pune Petrică uşa lângă cazan pey gata că cică a facut-o. Doamneee făcuse mama o faţă, că aoloo uşa ei de la cazan. Fiţiar usa de la cazan. Şi încă se mai gândea cum s-o pună la loc când cazanu' ăla era epavă curată..Trebuia să-i faci tinichigeriea ca să mai pui aia la loc. P.S. Am căutat poză cu Cazan şi-am găsit numa' poze cu cazane de făcut ţuică. Aşa că am încercat să scriu sobă, de teracotă. Şi-am găsit anunţuri cu vând sobă. Şi mă întrebam aşa ca prostu' "Cine mai cumpără sobă?". Tu vrei sobă? Ce-ţi trebuie bibliotecă în casă? Haide mă să ne luăm sobe.

Cuistul

Într-o seară incitantă când taicămiu băuse câteva pahare bune se trezeşte mama să bombăne că l-a rugat să repare nush ce uşă de la un mobilier vechi iar el se făcu că plouă. N-am nici cea mai mică idee cum se numea mobilerul acesta. Ştiu doar că avea în dreapta o uşă cu răftuleţe unde puneai haine, încă o uşă în stânga care se deschidea ca la bar (spre tine perpendicular), câteva sertare sub uşă şi sus o vitrină plină cu bibelouri pe care yo le consider inutile. Ce-ţi trebuie bibelou în casă? Ca să ai ce sparge? Eh, în acest mobilier care nu cred că se numeşte servantă, se rupsese o balama de la uşa din stânga. Şi taicămiu destept ia frumos un ciocan şi un cui lung cât o sulă şi se apucă să bată ca prostu' la vreo 11 de trezea toţi vecinii. Şi bate omu' şi iar bate până iese cuiul pe partea cealaltă. Era şi un sertar deschis care surpriză, nu se mai inchide, e un material in drum. Oare ce-o fi? Cuiul măsii! Dumnezeule! Dacă era sertarul închis ce făcea? Bătea şi-n ăla ca-n coşciug. Bun omu' băut sa fie cuist. Poţi să faci un tort mai bun cât eşti beat nu să baţi cuie. Apropo cine face un tortuleţ sau o prăjiturică cu yo? Ne îmbătăm şi vedem ce iese. Nu glumesc aştept oferte :)

Hai Dorele bagă mare

....o după amiază obositoare meditaţii pffaaa şi în timp ce rezolvam un exerciţiu îmi povesteşte doamna ce a păţit. Ea stătea într-un apartament închiriat ca să-şi renoveze casa şi aştepta săraca să se mute. Numa' că prostia omenească, a amânat acest eveniment destul de mult. Avea dna o casă cu o cameră la etaj şi vroia să întărească fundaţia şi să mai ridice un etaj. Şi se apucă tampiţii de muncitori să sape în juru' casei..."Pey ce faceţi mey? Nu cade casa?", "Nu doamnă cum să cadă". Şi sapă şi iar sapă până s-a dăramat juma' de casă. Şi era să cadă peste 1 dintre tâmpiţi noroc c-a fost un morman de cărămizi în drum şi a avut timp să iasă. Vai de capu' vostru. Şi după toate astea se găseşte 1 dintre muncitori mai viteaz din fire să arate cât de isteţ este. I-a propus lu' dna să faca nişte modificări ca să măreasca holul. Şi se uită doamna atentă pe schiţe...dumnezeule. Idiotu' îi propunea să facă în aşa fel încât să urci scările şi să dai de zid. Asta îi bese mintea cretinoidului. Când şi-a dat seama ce prostie a zis cică venea să lucreze numa' knd stia că nu vine profa pe la casa ca să nu se întâlnească cu ea. Şi din câte am înţeles a reuşit să se mute de vreo lună si e încă în renovări. Şi iniţial cică ar fi trebuit să se mute acum fix 1 an. Da' nu s-a putut că deh...

muncitorul român.

Moşul din Maxi

Săptămâna trecută am fost şi yo la Giurgiu că mă plictisisem în Bucu ăsta şi nu mă simţeam bine deloc. Şi ajung frumuşel la autogară care de fapt era un trotuar unde trebuia să mă mai întâlnesc cu 2 persoane (o verişoară şi-un plimbăreţ). Numa' că cei doi au izbutit să se lălăie suficient cât să nu mai ajungă la timp şi să fie nevoiţi să aleagă autostopul. Mi-au spus unde trebuia să cobor (la Primăria Locală Mihai Bravu sau ceva de genu) şi m-am suit în maxi. M-am aşezat lângă un moş prietenos care m-a invitat şi am pornit la drum. Am mai schimbat vreo 2-3 vorbe cu dânsu' şi dacă tot am văzut că ştie bine zona l-am rugat să-mi spună şi mie unde să cobor. Şi omu' foarte amabil a acceptat cu toate că mi s-a parut un pic dubios. Abia înţelegeam ce zicea şi se vedea că le are în ale băutului. Şi ajunge maxi în zona Giurgiu, opreşte să coboare 2 ţărănci şi ce crezi că văd pe geam? Scria ceva cu Locală Mihai Bravu, mă uit spre moş, dormea. SFINTE!!! Îi dau un ghiont, îl intreb, "Nu era aici?". Da da....mă ridic de pe scaun, pleacă maxi, "Staţi aşa c-am uitat să cobor!!". Şoferu' face stânga şi "Ai răbdare ce vrei să opresc în curbă?". Şi opreşte cobor îi sun pe autostopişti să văd cât mai au: "Pey nu ne-a luat nimeni". Great! Now I'll have to wait. Şi apar şi ei într-un final într-un BMW negru. Le-am zis să agaţe un Porsche dar n-au reuşit. Hai c-a fost bun şi-ăsta.

Becul

Am păţit odată să mi se strice lumina în cameră. Da' urât de tot. Am schimbat becul, întrerupătorul şi s-a aprins doar o fracţiune de secundă. A venit şi cumnăţelul cu un întrerupător d-ăla vechi care se potrivea doar la beci şi-am zis că dacă merge n-are nimic, măcar să meargă şi normal că n-a mers. Şi când îl auzeai pă taică-su: "Întrerupătoare bune de la Craiova!!". Probabil...Oricum nu întrerupătorul era de vină. Taică-miu văzând că n-am făcut nimic s-a băgat şi el să se zgâiască şi să încerce ce încercasem deja. Şi bineînţeles, nimic. Aşa că l-a chemat pe prietenul lui Dragoş care cică e mare electrician, electronist care vroia să-i vând vândă un video stricat pe care n-a fost în stare să-l repare, sau nu l-a interesat, sau nu vroia să bage bani în piese. Se vede că le are. Şi se apucă el să repare frigideru' că nu mai ştiu ce problemă avea şi ăla. După ce a demontat termostatul şi a înşirat şurubelniţe şi alte alea prin hol, se apucă Dragoş să-mi repare lumina. Asta în timp ce mâncarea din frigider se strica în voie şi congelatorul se dezgheţa. Pune Dragoş o placă de lemn pe pat şi se urcă pe ea să meşterească la bec. Face din nou ce făcusem şi noi şi pân' la urmă scoate un cerculeţ din perete ca să umble la nu ştiu ce. Între timp yo plec din cameră că nu-mi făcea plăcere să-mi stea Dragoş în cap. Şi după ce termină şi pleacă mă întorc în cameră să văd ce-a reuşit. Dumnezeule mi-am pus mâinile-n cap şi m-am crucit. Dragoş mi-a tăiat lustra din tavan că cică aia era de vină (da de unde) şi mi-a pus un bec d-ăla belit ca la beci. Şi nici măcar firele nu le-a izolat doar le-a pus aşa cât să nu cadă becu. Când i-a zis taicămiu să le izoleze ce putea să zică şi Dragoş: "Pey ce ajungi cu mâinile acolo?". În mintea lui normal că nu da' yo normal că ajungeam având în vedere că mă trezeam dimineaţa şi mă întindeam până atingeam tavanu. Da' ce-are dacă mă curentez? Lasă domne bec belit, fire belite. Mai lipsea întrerupătoru' ăla bun de la Craiova, o damigeană de vin şi puteam să mă simt ca într-o pivniţă. În fine am tăcut şi-am zis merci că am lumină. Dacă atât s-a priceput omu' măcar a făcut ceva...când îmi pică altă bombă-n cap. Iar mă crucesc. Becul cel nou de mi l-a pus în locu' lustrei ghici de unde-l luase. Pey aveam şi yo un bec în faţa băii pe care-l aprindeam când căutam ceva în debaraua de lângă baie. Bine zis aveam, ete că nu-l mai am. Dragoş l-a tăiat de colo şi l-a pus dincolo. Bravo mă! Ai făcut treabă bună. Şi după toate astea a făcut şi frigideru' la loc. Adică a schimbat termostatu' sau l-a pus la loc p-ăla vechi, nici nu mai ştiu, Chestia e că n-a făcut frigideru'. Şi uite aşa de isteţ e Dragoş ăsta care a fost la mine şi astă iarnă să mă ajute să asamblez biblioteca de o tonă de pe vremea lu" Ceşcoi Ciobit (normal că Ceauşescu), care ocupă un perete întreg şi nu vrea mama s-o arunce. Dacă aveam un Oltcit din '80 sigur zbiera ca toate alea, "Vindeeee aaaaruncăăăă că vechi aaaaa!!!" în schimb mobila o ţine. Şi să-l vezi pe Dragoş cum apucă un corp din bibliotecă cum îi vine lui şi ridică cu foc tot cum i se pare lui de-am zbierat de vreo 3 ori la el că n-a apucat-o bine. Vroia să-mi monteze biblioteca cu curu-n sus. În schimb pe cât e de tembel Dragoş pe atât e de dotat. Mi-a schimbat şi o priză în ziua aia şi pân' s-a dus taică-miu să scormonească după o şurubelniţă în traista cu scule bagă Dragoş mâna-n buzunar şi scoate şurubelniţa de schimbat prize. Hai că eşti săritor mey omule! Asta e de apreciat! :)

Uite de asta ai face bine să te gândeşti de 2 ori înainte de a accepta să fi "ajutat". Chiar dacă zici că-l chemi să-i dai de lucru că-i sărac şi n-are bani ai putea totuşi să eviţi dacă ţi la sănătatea omului săritor. Îl pui să-ţi bată un cui şi te trezeşti că-şi bate gegetu-n perete sau se dărâmă tot în urma lui după ce pleacă că n-a făcut el nu ştiu ce sau n-a observat că... N-ai şi tu o poveste d-asta prin căpuşor? Hai că nu se poate. Să mi-o zici! :D

Boşcotroc? Hop după el...

2008-09-25T23:47:00.007+03:00

Ai avut vreodată tendinţa să te închini în faţa unei biserici fără să ştii dacă chiar este o biserică acolo? Normal că da! Ai văzut un moş ţicnit si hop dupa el. Nu era normal să te asiguri că este o biserică acolo? Eu cred că da cretinule! Cum să fi mey aşa tembelă? Dacă te-ai închinat la un tomberon sau la vreo cocioabă care stă să cadă cu o babă instalată la poartă pe o bancă? Putea să fie şi groapa de la REBU acolo că tu n-aveai nicio treabă. Ce-ţi pasă. Ştii doar să critici tot ce conţine gunoi şi scleroză da' când apare pe chiorâte te închini la dânsele. Dacă moşul ăla şi-a amintit ceva a exclamat în gând Doamne Dumnezeule şi i-a venit să se închine cu foc, cum făcea Turcu la Dinamo? Boşcotrocii cam au reflexe d-astea...Păi vezi că eşti prost? Retardisto!

Vrăbiuţa papă...

2008-09-25T03:30:00.021+03:00

Mergând pe trotuar se întamplă uneori inevitabil să te întâlneşti cu o vrabiuţă care tocmai serveşte masa. O vezi cât de gingaş ciuguleşte miez de pâine, cozonac, tralala şi o deranjezi în timp ce treci tu pe trotuar ca o nesimţită ce eşti, că pute locu' supt tine. Ia zi mey fetiţo de ce n-o laşi să pape în tihnă? Ţie-ţi place să fi deranjată de la masă? Cu siguranţă nu! Decât dacă te-o satisface mâncarea suită-n gât. Şi atunci, de ce deranjezi vrabiuţa de la masă? De imbecistă ce eşti că de ce să ocoleşti tu trotuarul. Ţi-o fi lene nu? Şi când lucrează un tembel de muncitor la nu ştiu ce etaj de ce ocoleşti şi nu te avânţi victorios să-ţi cadă moloz în cap? Ah...te sperie mai mult molozul decat o amărâtă de vrabiuţă? Pey ar trebui să le comparăm ca să sa-ţi zic vreo două putorişcă ce eşti. În ce constă o bucată de moloz care cade în voie? N-are niciun gram de personalitate, doar cade şi probabil se prăbuşeşte. Are la baza nisip, praf se sfarmă şi nici nu ştii ce-a fost înainte. Pe când vrabia chiar are personalitate şi dacă vrea se cacă-n capu' tău fără să ştii dacă a fost vrabie sau porumbel. Are compoziţie destul de complexă şi dacă o vezi strivită pe drum n-o să-ţi prea facă plăcere....cred yo. În mod normal dacă stai s-o studiezi ţi se învârte stomacul ca un mixer. Şi nu te sperie când e vie te sperie când ajunge total inofensivă. Pey cred că ai probleme mintale dragă:, chiar m-ai depăşit. Felicitări!! Şi când te gândeşti că te sperie o simplă adunătura de praf...Doamne Dumnezeule! Nu eşti zdravănă!

Şi să vezi tu măi dragă ce mi-am amintit yo cu vrăbiuţa asta. În clasele primare am stat în bancă cu un sâsâit (în loc de şase pronunţa sase) pe care-l chema Vrabie Răzvan. Şi-am văzut yo odata pe jos, un marker care îi căzuse unei colege pe jos. Cum am fost învăţat să fiu chitros (aşa era bunicu...) l-am luat şi l-am băgat în ghiozdan că aveam prostul obicei să culeg lucruri picate pe jos fără să întreb dacă nu cumva s-a trezit cineva cu obiecte în minus. Şi se ridică proprietara markerului în picioare spre doamna învăţătoare Violeta Tofan: "Doamna mi-am pierdut carioca!". Sărăcuţa avea o voce de păsărică amărăşteană de parcă pierduse cine ştie ce. Şi Tofanca puse toţi copiii să caute pe sub bănci, toţi temboloizi se făceau că caută (fără virgulă) şi dacă am văzut aşa ştiam că terminata aia o să zică că (tot fără virgulă) sigur i l-a furat cineva şi se apuca să ne controleze. Tofanca să ne controleze. Că n-ar fi fost prima oară, şi-a mai pierdut nu ştiu cine (parcă tot ochelarista asta că era ochelaristă tembela), nu ştiu ce şi ne-a luat pe toţi la controlat :) ca la sexia dă miliţie şi în ghiozdane şi în buzunare. Am pierdut vreo două ore atunci, ne-a luat toată pauza şi tot nu s-a găsit obiectul furat. Să fi fost Bucăţică? Şi pân' la urmă am scos markeru' din ghiozdan şi i l-am arătat lu' Vrabie. Ăsta e? Şi tâmpitu' zbiară spre Tofanca! "L-am găsit!!!" Şi mi l-a luat din mână dacă-mi amintesc bine, de parcă i-ar fi fost frică că-l ascund repede în chiloţi şi iar se pierde. Vine Tofanca la bancă şi întreabă: "Unde era?" Şi urlă Vrabie ca un descreierat arătând cu gegetu' sore mine: "LA EL ÎN GHIOZDAN!! LA EL ÎN GHIOZDAN!!!!". Aşa de două ori ca să fie sigur că aude şi ultimu' gândac care bântuie sub zugrăveală. Dumnezeule!!! Pârâciosu' racului....şi Tofanca se uită la mine ca la un câine care se cacă şi nu ştiu ce-a mormăit printre dinţi. E dinţi...prin proteză. Ba nu mă, avea dinţi că i-a căzut 1 odată şi îi fluiera dantura. Da' acu sigur are proteză. Şi uite aşa cu Tofanca asta. Auzi la Vrabie....LA EL ÎN GHIOZDAN!!! Îţi dai seama ce s-a mai lăudat la bunică-su (ăla care venea să-l ia de la şcoală ca să nu-l bată ţiganii şi stătea mai aproape ca yo, pe mine nu mă lua nimeni) acasă, că ce faptă vitejească a făcut el . Îmi imaginez cum l-a lăudat şi bunică-su la rându' lui: "Bravo fiule l-ai dat în gât!".

P.S. Era să uit să menţionez că şi eu deranjez vrăbiuţele de la masă că doar n-o să ocolesc trotuarul nu? Şi care o fi scuza mea? Pey îmi dau seama că le-am deranjat şi recunosc spre deosebire de voi care nici nu le observaţi. Sper să se caşe o vrabie în capu' vostru sau să vă dea în gât o vrabie sau "Un Vrabie".

WC-ul din baie sau Căcăstorul din curte ?

2008-09-25T02:52:00.013+03:00

Îmi permit să presupun că ştii ce înseamnă veceu, sau budă cum iţi place. De căcăstor mulţi n-au auzit (aşa se numeşte veceul din curte făcut din lemn care trece prin toate războaiele naturii: ploi, ninsori, furtuni), l-au folosit fără să ştie cum îi zice şi şi-au permis să-l numeasca tot veceu, da' nu se zice aşa. Adică sapi o groapă, pui un cub cu gaură peste şi cică ai făcut veceu. Cum să nu....nici măcar nu poţi să tragi apa. Şi uite aşa se întâmplă uneori să te duci la ţară la careva şi să exclami: "Haidi bre Nea' Gică! Tot cu buda-n curte te găsesc? Când o să-ţi faci şi tu un veceu în casa ca tot moldoveanu' potent?". Da' nu te-ai gândit că poate nenea ăla are motivele lui să nu renunţe la căcăstor? Eşti atât de convins că veceul din baie e superior din toate punctele de vedere? Eh, o să-ţi arăt că te înşeli. Se întâmplă uneori să mânănci tot felul de uscăciuni, sandivşuri şi să ajungi inevitabil în gara (pe veceu) de Nord, Sud! Acu' de un să ştiu yo unde ai tu poziţionată baia? Vezi mata... Şi ce faci în gară? Pey aştepţi trenuleţul, logic. Trenul accelerat adiCĂ, CARE ca de obicei are o mică întârziere. După o adevărată orchestră de gaze naturale gălăgioase, înjurături şi alte halea apare şi trenul masiv cu un singur vagon. Şi cum îţi dai seama că-i accelerat dacă tot întarzie? Pey foarte simplu: când iese din tunelul groazei prinde viteză datorita greutăţii sale sporite şi cum intră în contact cu lacul veceistic te stropeşte pe funduleţ cum nici nu ţi-ai putut închipui. Şi se duce direct pe conductă de nici n-apuci să-l vezi, ba chiar nici să tragi apa nu mai e nevoie. Şi poţi să afirmi că ţi-a plăcut? (Buey ghomosexualule!!) Şi pe căcăstor chiar n-am păţit aşa ceva niciodată şi nici nu cred că este vreo şansă, decât dacă nu goleşti haznaua (groapa de dedesupt) vreo 40 de ani. Pe veceu am păţit de nu ştiu câte ori şi odată m-a stropit şi pe mână. Asta s-a întâmplat de vreo două ori pe veceul idiot al mătuşii mele pe care după ce şi l-a cumparat, l-a ţinut 6 luni în sufragerie şi cum l-a instalat s-a plâns că vai doamne e prea înalt. Pey nu te-a dus capu' să-l probezi înainte să-l cumperi? Ah nu că cică i-a fost ruşine să se aşeze pe el în magazin. Atunci nu te mai plange domniţă. Cu toate că veceul e idiot oricum şi e şi foarte obraznic!! Pe mână domne? Chiar aşa? Mai stropeşte veceu da' asta chiar a depăşit limita bunului simţ. Şi înaintea ăstuia a avut un veceu crăpat pe care staţionând...îmi imaginam: dacă cedează şi-mi intră cioburi în fund? Mă şi vedeam înfipt în el (la propriu). Ştii ce-i aia să te caşi cu frică? Cu emoţii ca la examen. E interesant...dar e urât!! Şi că tot vorbeam şi de căcăstoare...nu recomand nimănui să-şi instaleze unul în apartament decat dacă doreşte să se caşe în capu' vecinului ori de câte ori are ocazia. Că nah, căcăstoru' pute! Da' nu mereu că te obişnuieşti cu timpul. Aşa la veceu dacă începe să pută urmează: "Aolooo...care s-a....?? Da' în halul acesta domnule?" Da domnule! Aşa la căcăstor n-o să reproşezi nimănui că l-a împuţit pentru că oricum pute şi n-o să faci diferenţa niciodată. E bun pentru căcăşioşi şi cred că cel care l-a conceput, s-a gandit întâi la ei (dacă nu cumva chiar la sine însuşi). NumA' că căCastorul dacă-l ai în curte e cam nasol că trebuie să te duci la el cu umbrela când plouă, cu pardesiul când ninge şi mai faci si ţurţuri la c*r pân' la sfârşitul sesiunii. Şi nici nu poţi să-l pui lângă casă că doar nu vrei să-ţi pută vara când mănânci afară. Îl pui frumuşel în fundul curţii şi aia e. Adică nu-l pui, îl sapi. Şi dacă ai minte Sportivă poţi să-ţi imaginezi că iese un balaur din căcăstor cât stai pe el îţi creşte şi adrenalina. Aoloo ce ţi-e şi cu budele astea şi când te mai gândeşti şi la cei care îşi imaginează că au super-veceuri acasă parcă ţi se zbate beteala-n chiloţi (dacă nu cumva ţi-ai tuns-o crezând că eşti mai seducător aşa). Cum se face că vine omu' la mine acasă şi deodată exclamă: "Eu mă duc acasă ca tre' să mă c*c!". Da' ce-are domne dacă te caşi la mine? Ştiu că n-am geam la baie da' am microspray şi poţi să laşi şi uşa deschisă dacă vrei că nu te bat Aaah sau.....nu cumva veceul tău e superior? Aşa deci....veceul tău pe lângă al meu e ca o cadă de jacuzzi pe lângă o cadă ruginită în care nu poţi să faci nici baie (daca vrei să n-ai iritatzii în poponeţ) nu? Buey ce veceu ai! Sunt curios....mă stropeşte pe.....dacă.....? Nu? Eh nu! Fugi d-aci! Yo zic c-ar trebui să te căsătoreşti cu veceul tău cel sfânt. Pun pariu că se şi clatină supt tine cât stai pe dansu' ? Sau pentru tine ăsta e farmecul? Ai grijă că într-o bună zi....s-ar putea să cazi cu veceu cu tot. Am făcut şi yo aşa astă iarnă când am fost la Domneşti da' am avut scuză solidă domne' nu fiţe d-astea. Cei de-acolo n-au un veceu propriu-zis şi nici căcăstor nu se poate numi. E pur şi simplu o gaură în formă de triunghi prin care poţi să faci şuşu şi atât, că pentru alte treburi tre' să fii cât de cât amator de tufe de urzici. Yo nu-s deloc şi detest cu desărvâşire poziţia aia. Ce-i asta să te caşi la tufe? E împotriva firii!!! Bine că există veceu. Şi per total WC-ul iese învingător cum era şi normal, da' hai să recunoaştem: are şi căcăstorul avantajele lui.

Prima zi de şcoală

2008-09-17T23:46:00.075+03:00

Şi io-te domne că veni şi mult aşteptata zi a tocilarilor: 15 septembrie. Prima zi de şcoală. Pac ţac floc moc mă trezesc la 5 ca să plec la 7 să ajung la 8 şi culmea că nici la 8 şi un sfert nu-s în curtea şcolii. Aglomeraţie în autobuze, tramvaie kinderi şi pokemoni tâmpiţi cu ghiozdane în spate, flori în faţă, babe supărate că vezi doamne le-ai strivit nepoţelu'. Dacă moare înainte să ştie ce-i aia 15 septembrie. Aici îmi amintesc cum a fost anii trecuţi c-am terminat slavă domnului cu liceu măsii. Şi toţi mi-au zis să profit că cei mai frumoşi ani...pă drq. Ce-i drept nu-mi pare rău c-am scăpat naibii dă liceu având în vedere c-am avut numa' tâmpiţi în mare. Şi gagici nema, 3 gravide (pardon 4 adică în tot liceul am avut 5 gravide în total), 2 grase şi încă 2 ţambaliste care zbierau domne de mi se învârtea scuipatul în gură. Culmea tembelismului. Da' să revenim. Ceea ce mă frământă pe mine an de an este veşnica grijă care ţi-o pun părinţii-n cârcă. Mâine e prima zi de şcoală, să-i cumperi flori lu' doamna dirigintă şi să nu cheltui banii aiurea. Da Da Da' de ce trebuie să-i duc flori lu tanti dirigintă? Pey e prima zi de scoala. Aşa şi? Ce e ziua ei? E prima zi când şcoala suportă o greutate sporită de copii idiuoţi care bântuie pe holuri, afumă pereţii şi dau la buşi în vestiare uneori chiar cu doamnele profesoare. Pey prefer să aprind o lumânare în cinstea şcolii decât să-i duc flori lu' tanti dirigintă. Si norocu' meu că în liceu am avut diriginte. Îi mai duceam o sticluţă de Şpriţ în pragul corigenţelor şi cu aia baia. Adică...şi cu asta basta. În schimb în generală am avut dirigintă şi ştiu că am dus flori cam în fiecare an. Îmi dădeau părinţii bani luam cea mai ieftină floare care nu arăta foarte jalnic şi de restu' îmi luam spidermani, mă duceam la sală să joc cantâr. Ce vremuri...

Şi în clasa a treia ţiganu' Bucăţică a venit la şcoală cu un fir de trandafir cules din propria grădină, învelit la capat în hârtie igienică. Probabil credea că se poate inţepa. Mda....toţi râdeam de el şi săracu se uita la noi cu nişte ochi holbaţi ca 2 cepe degerate întrebând foarte nedumerit: "Ce-are mah?" N-are nimic Bucăţică, vii la doamna învâţătoare cu simbolu' ştersului la cur şi zici că ce-are. Nu i-am zis asta că eram prea îngust la minte pe vremea aia da cred că i-ar fi prins bine :) Şi mai era şi Mugurel săracu' care mereu îi cumpăra maică-sa cele mai nenorocite garoafe de zici că fusese ţinute în pişat. Le cumpăra de la ţiganci d-astea care vând flori la găleată. Şi când i-am zis odată mă întreba de unde cumpăr eu flori din acestea. Pey de la florăria din capu străzii tale idiotule că parcă nu locuieşti aici. Ahh da nu ştiam, zise el cu gura căscată şi cu ochii holbaţi. C-avea bietu' om un stil de a ţine gura căscată că uneori îi curgea scuipatu' din gură. Şi uite aşa s-au dus toate primele zile de şcoală pentru EU (cum zice o prietenă simpatică) da' sper ca ale voastre să fie duioase :)

P.S. Nu mă întrebaţi ce caută cap de cretă în poza de deasupra că nu ştiu. Aşa am gasit-o pe gugăl. Uitaţi-vă şi voi în decor: KINDERI :D

Accident moto...(SEC)

2008-09-17T23:46:00.071+03:00

Mergeam într-o zi cu tramvaiu' 21 şi deodată observ ceva care-mi trimite inima spre gât cu poşta rapidă: accident. Un tâmpit dăduse peste un motociclist. Pey cum mama mătii ai reuşit? Eşti chiar atât de chior? Nu-l vedeai că vine handicapatule! Nu domne' o fi crezut că-i o cioară afurisită care-şi făcea tura de jogging. Şi uite aşa motoru' avea farul spart (k avea doar 1 pe mijloc), o baltă de ulei sau nush ce o fi fost. Iniţial am crezut că-i sânge că d-asta m-am speriat aşa. Şi bietu' motociclist era întins pe trotuar înconjurat de pietoni proşti aşteptând salvarea. Motociclistu' aştepta salvarea. Numa' k n-am înţeles un lucru: Ce căutau dobitocii de pietoni în sufletul omului ? Făceau hora? Hai să-i respirăm tot aeru' lu' ăsta să vedem dacă moare! Daţi o nară de ajutor oameni buni!

Întrebări Tâmpite

2008-09-17T23:46:00.070+03:00

De multe ori am când se întamplă diverse chestii o babă sau un copil tembel tre' să pună o întrebare idioată fără sens care oricum nu se potriveşte niciodată şi pe care numa' un papagal putea s-o gândească. Ideea este că te întreabă şi trebuie să-i răspunzi: NU bunico nuuuu!!! Nu ştiu fiule, nu cred!!!

Televizorul

Ai un nenorocit de tembelizor care se mai striCĂ CÂnd ţie ştirea mai dragă. Urmează înjurături, nervi, ochi scoşi, "ţi-am spus EU Gheorghe să iei televizor nou da tu nu". Cert este că o sa te duci la vecinu' Mitică să te uiţi la meci unde nu poţi să simţi meciu' ca să n-o superi pe nevastă-sa. Şi evident îl dai la reparat. Când află hoaşca dă măta mare pune întrebarea bombă: B: Ce-ai făcut Gheorghe cu televizorul? L-ai pierdut la barbut? Gh:Nu mamă s-a stricat! Ahh s-a stricat? E TUBU??? Întrebă baba!!!! Pey de unde pana cuţului să ştii tu dacă-i tubul că doar nu eşti electronist. Da baba ca baba a auzit şi ea că e există un tub în televizor. N-are habar cum arată, o fi ca tubu' de pastă de dinţi sau ca flacoanele ei de medicamente numa' că asta e singura piesă care o cunoaşte şi întreabă de ea că deh...poate o ghici. Cum să nu.

Apendicita

Auzi într-o zi că băiatu' nu-ştu cui a făcut apendicită. Mda săracu săracu asta e sper să fie bine şi dai sfoară-n ţară şi la tine în cocioabă. Aude şi verişorul tău cel mic de 5 ani jumate, grădiniţă, grupa mijlocie. Ce crezi că te întreabă? DE CE A MÂNCAT SEMINŢE CU COAJĂ? Nu-ştu mă piticule ce-s yo doctor? O fi făcut din prostie. Da de ce m-o fi întrebat asta? Pey dacă asta i-au băgat în cap idiuoţi de părinţi. N-au avut alte idei.

Spre Oţoţoaia City (adică spre La Ţară)

Mergi şi tu voios cu maşina pe autostradă spre la ţară să-i mai vezi pe ai tăi că ţi-o fi dor. Şi te şi bat la cap cu telefoane de luni de zile cu rugăminţi de genu: nu mai vii taică şi pe la mine că nu mai am multe zile. De parcă zilele lui ar fi jetoane la poker. Şi îţi faci timp şi te duci cu nevastă-ta sau pe cine oi lua. Şi totuşi de ce mergi tu voios pe autostradă? Ca să-l vezi pă depravatu' dă tactu? Evident NU! Eşti voios că te duci să-i bei tot vinu şi să pleci cu portbagaju plin dă de toate care 3 sferturi le arunci (c-aşa se face acum). Şi cum mergi tu frumuşel în automobilul tău impresionant Dacia 1310TLX se întamplă un eveniment similar cu "iar a picat netu". Se strică maşina, îţi sare lanţu' la pedală, sau putrezeşte ceva acolo, evident fără să ştii tu ce. Şi dă-i pă dreapta chinuie-te şi fă-i ceva să mearga. Deodată te sună taică-tu disperat sau maică-ta crizată care pune mâna primul pe telefon că ăştia la ţară au una bucată telefon mobil care este considerat OZN (chiar dacă n-are nici cameră, mp3 sau slot pt card). Hai fiule mai ai mult? Mai am mult taticule mai am că s-a stricat maşina şi urmează întrebarea bomba: PĂI CE S-A ÎNTAMPLAT AI FĂCUT PANĂ??? Yo când aud de pană mă gândesc la roţi. Nu la motor. Şi mă gândesc cum se poate strica roata din moment ce nu funcţionează niciodată. E 1 dintre cele mai idioate obiecte care se învart în gol. Mă rog până se tocesc cauciucele montana care şi-asa-s cele mai proaste. Sau alea dacia din fabrica cum s-or chema dă pă logan făcute din gumă turbo. În fine trebuie să-i răspunzi lu' tac-tu la întrebarea tâmpită care pică cât se poate de prost. NU TACTULE N-AM FĂCUT PANĂ!!! NU MAI PORNEŞTE MOTORUL!!!

Şi tăticu insistent ce poa' să spună? Poate nu mai ai benzină de parcă ai avea trabant şi nu-ţi arată pe bord. NU TACTULE AM BENZINĂ!!!!!!! Atunci poate s-a terminat uleiul că în viziunea lui uleiul în motor se duce ca uleiul sub omletă. Normal dacă la viaţa lui a târşâit numaţ Moskwitch şi Wartburg. Şi cu greu îl convingi că nu merge motorul şi că vorbiţi voi mai târziu ;) Mda la această întrebare nu prea există remediu că oamenii care le pun sunt mult prea duşi. Aşa că tu lasă-i să vorbească şi "vezeţi" de gogoşeria ta (a.k.a. motorul dă dacie lada sau ce rablă nu-ţi porneşte fie ea şi BMW).

Sunatu' pe fix

Stai frumuşel acasă ca imbecista lenevind în fotoliu şi te uiţi la temblenovele când te trezeşti că te întrerupe cineva când ţi-era lumea mai dragă. Cin' să te întrerupă? Telefonul ca de obicei, trebuia să te sune tembela de sor-ta. - Buna! Ce faci? Eşti acasă?Da' unde puteam să fiu dacă mă suni pe fix. Ce întrebare tâmpită mai e şi asta?- Am luat fixu dupa mine? Cati km de fir îmi trebuie? Daca am telefon d-ăla comunist cu roată? Ce fac il car în poŞIetă ? Eşti acasă....nu dragă sunt în Bosnia. Sunt acasă şi mă uit la acasă zi repede.Urmează "La ce film te uiti ?" De parcă o şi interesa. Ce să zică şi ea din lipsă de imaginaţie.

Întoarcerea

Sună ca Întoarcerea lui Batman care suna mult mai frumos Batman Returns. Da nah...suntem români. În contextul de faţă te duci frumuşel la magazin să cumperi ceva. Ooops mi-am uitat cardu' acasă care oricum era gol. Revin în 10 minute. Te duci faci rost de un card plin şi te întorci cam peste o juma' de oră. Ehh, ce întrebare crezi că-ţi pune vânzătoarea când te revede? Evident una tâmpită care sună cam aşa: "V-aţi întors?". Atât de tâmpită e întrebarea încât ai impresia că e pusă la plural. Apoi îţi aminteşti că eşti o persoană importantă în faţa ei şi nu te mai uiţi în stânga sau dreapta să vezi dacă e cineva cu tine că poate ai uitat. Nu dragă nu m-am întors am plecat! Nu mă vezi aicea vânzătoare chioară?! Nu domne ea trebuia să-ţi reamintească DE CE este vânzătoare. Hai că am fost prea rău, e femeie cinstită nu se duce să fure. Cu toate că unele fură din magazine....da ce mai contează. Măcar să fie zâmbăreaţă şi funny.

P.S. Pe papagalul din poză îl cheamă CocoBau :X şi este foarte duios. Eu îi spun CocoBau Duios :D

Obiecte Idioate Cretine şi Inutile

2008-09-17T23:46:00.062+03:00

Doctoriile astea

Orice om idiot care încearcă să pară interesant fără să reuşească păţeşte într-o bună zi să-l doară capu' după atâta efort inutil. Că aşa se întâmplă când rămâi şomer ca prostu' ce eşti (vorba lu' Ilie Moromete: Păi vezi că eşti Prost?). Capu adiCĂ CApu care nu prea e pe umeri de obicei. Fie o fi el prea mare şi prost, fie te-a tras curentul pe la fisurile geamului putrezit şi neschimbat de 14 ani şi 4 sferturi sau pe la uşa căscată de slecorazata de măta mare sau iubita ta mamă soacră care A CREZUT că poate ţi-o fi greu să apeşi pe clanţă. Şi ce faci, te duci viteaz spre traista cu medicamente. Asta dacă nu cumva ai un sertăraş decent amenajat pe undeva. Şi deschizi sertaru' (sau verşi traista) să începi căutărille. Evident cu căpăţâna spartă tragi de el ca disperatu' până-ţi ajunge în braţe. Dă-i şi nimereşte şinele alea să-l pui la loc, buşeşti sertaru, sare vopseaua de pe mobilă (o fi vopsea? :-?) şi când le nimereşti...ete CĂ CAde sertaru' înauntru. Îl scoţi afară, îl trânteşti pe jos, şi dă-i şi sapă după antine(rvi)vralgic. După ce-ai înşirat flocinolonu' prin sertar, ai storcit flaconu' de benGay şi-ai răsbuşit sticluţa de carmol mai mai să spargi termometrul pui mâna pe miraculoasa cutie de antinevralgic. Te ambiţionezi ca un adevărat viteaz ce nu eşti şi n-ai fost niciodată şi o deschizi mai fericit ca un copil care a deschis oul Kinder. Şi ce să vezi domne...evident singurul obiect INUTIL şi ENERVANT care putea să-ţi strice deja proasta dispoziţie: PROSPECTUL. Păi cine l-a pus acolo? Un tâmpit mai tâmpit ca toţi tâmpiţii care n-au habar să bată un cui. Şi de ce l-o fi pus? Că toată lumea ştie cum se ia, cât se ia, e de-a dreptul NEFOLOSITOR!!! Poate sclerozata de măta mare n-o ştii da oricum n-are importanţă că ea nu e-n stare să bage un pai in gură şi n-are de-a face cu astea. Singuru' PROSPECT folositor e la anticoncepţionale care merită citit ca să ştii şi tu cu ce se papă. Da' restu? Sunt INUTILE!! Şi uite asa închizi cutiuţa pe o parte şi o deschizi pe cealaltă, apuci folia şi ZZzzmulgi afară cu disperare aruncând prospectul în sertar peste celelalte medicamente. Şi iei pastila aproape să înfunzi gâtul cu dânsa. Şi bagi frumuşel PROSPECTUL în cutiuţă că fără nu se prea poate. Strici tradiţia antinevralgicului. Cine a mai văzut aninevralgic fără PROSPECT? Şi când să bagi folia te trezeşti că n-are loc din cauza PROSPECTULUI. O înfigi ca pe un cuţit în pepene şi observi că iese PROSPECTUL măsii pe partea cealaltă. Bagi folia şi după aia PROSPECTUL şi te trezeşti că împingi folia pe partea cealaltă. Te gândeşti să arunci PROSPECTUL şi totuşi păstrezi PROSPECTUL că doar n-o să faci o asemenea defăimare la adresa medicamentelor. Şi dacă tot te-ai chinuit atâta doar n-o să te îneci ca ţiganu' la mal. Şi pân' la urmă reuşeşti să bagi şi PROSPECTUL şi folia în acelaşi timp cu tactică bine pusă la punct. Burduşeşti cutiuţa şi-o faci să arate ca după război da' nu se mai ia în calcul. Zici merci că-i acolo şi ai inima împăcată că al tău antinevralgic are PROSPECT. Şi când îţi aminteşti că trebuie să pui sertaru' la loc îţi supraaminteşti că toată ziua horcăi şi fomfăi ca un tembel că n-ai auzit de şerveţele...de ce să-ţi sufli năsucu? Lasă-l aşa. N-ai nici măcar o batistă care....cum domne să ai batistă? Da' cine mai foloseşte batiste?Alt obiect tâmpit. Adică sufli năsucu' în batistă şi după, plimbi conţinutu' juma dă BuCUReşti. Cum vine asta? E ca şi cum fac şuşu pe mine şi mă plimb aşa cu izmenele ude că ce-are. Nu-i tot cristocea aia (adică "nu-i tot aia")? Şi când ajung acasă spăl manual izmenele că doar nu mai bag Albaluxu(maşină de spălat comunistă) în priză pentru atâta lucru. Şi iote domne cât am deviat de la subiect că numai mama face d-astea. Şi îţi suflai nasucu. Adică nu suflai năsucu' pentru că fomfăiai ca un cretin. Şi te gândeşti să foloseşti Bixtonim. Şi bagi frumuşel Flaconu' (da' nu-i aşa că FLACON e cuvânt tâmpit??) pă o nară şi apeşi pe dânsu' când realizezi că nu curge nimic. Cum vine asta când flaconu' e plin? Pey deh...apeşi mai tare până tinzi să scuturi flaconu' şi tot nu curge în schimbi te zgârii în nas ca prostu'. Şi apasă domne cât poţi de tare ca pe o pompă hidraulică şi ca rezultat: S-a golit juma de flacon. Ţi-au ajung picăturile până-n creier. Felicitări!! Mai vrei şi-n nara cealaltă? Lasă măcar una să fie nezgâriată. Şi dă-i şi pune flaconu' la loc în cutie. Pune PROSPECTU' peste. Nu încape PROSPECTU'. Ia că de data asta îl laşi aşa, n-ai vazut nimic şi azvârli sertaru' la loc pe şine. Cade iar înauntru şi te facii k nici p-asta n-ai văzut-o. Şi te întinzi în pat dragule şomerule exact când se trezeşte mama soacră care ajunge inevitabil în bucătărie. - Dragul meu ginere ! Ce s-a întamplat cu sertarul ? Au venit nemţii ? Suntem în război ? - Nu mamă soacră ! Războiul s-a terminat acum 60 d ani ! Poate a fost cutremur. - Poftim ?? V-am spus eu că o să fie cutremur în '77 şi voi nu m-aţi crezut!!!

Creionul

Te numeşti Vasile eşti un amărât de gropar fără bani şi vine o zi când trebuie să-i cumperi lu fi-tu un creion. Evident că nu-ţi permiţi un creion mecanic că depăşeşte mult prea foarte mult bugetu' tău extrem de limitat. Şi alegi creionul clasic din lemn care seamănă izbitor cu o lumânare ca să-i aduci aminte de a ta iubită meserie. Ca poate aşa s-o apuca şi el pe învăţat. Da da.... Şi ce să vezi mey flăcăule? Creionul din lemn care seamănă cu o lumânare şi costă doar 5000 de lei (50 d bani) pare atât de dotat la prima vedere încât te încântă mai ceva ca sticla de coniac. Ca aşa-s groparii ştiu numa' să bea, să bage mortu-n groapă, să scoată mortu' din groapă şi să cadă în groapă înaintea sicriului cum se mai întâmplă câteodată. Şi de ce pare dotat? Păi deh....e din lemn ca sicriul, e mai lucios ca cel mai ieftin sicriu, are şi o RADIERĂ (mă da' RADIERĂ nu e tot cuvânt TÂMPIT??) în vârf şi se ascute cu cucuţitu' sau ascuţitoarea aia imbecilă cu sau fără bazin de evacuare a lemnului. Numa' că acest creion, cretin şi incomod îşi arată adevărata latură când ţi-e lumea mai draga. Evident când greşeşti prima oară. Pentru că nu a fost conceput pentru oricine. Este un creion creat pentru tocilarii care nu greşesc niciodată. Păi cum se face că greşeşti şi când să ştergi se înnegreşte foaia? Cine a pus RADIERA aia handicapată în vârf? E singurul obiect inutil, imbecil şi cretin care stă în vârfu' unui creion. Sau o fi pusă ca s-o rozi. Cât de crizat tre' să fii să rozi ca dobitocu' guma din varfu' creionului? De ce nu se numeşte creion pentru crizaţi atunci? Dacă nu exista guma se vindea creionu' cu 4000 de lei? Sau strica designul atragător şi asemănător cu un cimitir? Probabil că totul se rezumă la design. Şi totuşi tind să cred că RADIERA din vârful creionului de lemn, chiar şterge da' nu la creioanele de 5000.

P.S. Mă gândeam aşa: Ceauşescu ăsta cred că avea şi el creioane d-astea coşciugiste. Oare guma din vârful creioanelor lu' Ceauşescu înnegreau foaia? Sau ştergeau şi pasta de pix? :>

Efectul OAiE

2008-09-17T23:46:00.061+03:00

Efectul OAiE reprezintă un reflex uman de a face anumite chestii din instinct tâmpesc şi nefiresc doar din dorinţa de a avea un lider.

Aşezatul pe scaune

Pey zi mata cum se face că eşti la metrou şi vezi un rând de 5 scaune. Pe scaunele 3 şi 5 sunt 2 persoane care aşteaptă metroul în tihnă. De ce s-au aşezat pe 3 şi 5? Pey ca să nu se sufoce cică. Tu te repezi spre ei să ocupi un loc, evident observând că 3 sunt libere numa' că mintea ta creaţă observă doar un loc liber şi anume 1. Pey de ce? Că ceilalţi 2 sunt oameni normali, nu par dubioşi şi n-au vreo pungă în mână. Oare te simţi sufocat dacă te aşezi langa ei? ;;) Vrei să respiri ? Dragule aminteşte-ţi că in aglomeraţie când vezi un loc şi te dor picioarele te repezi ca un CRETIN (ce eşti) să le ocupi şi coolmea, nu te mai frustreaza persoanele din părţi. Esti cel mai fericit că ai depăşit toate babele care te înjură pe după proteză. Offf ce nesimţit. Chiar dacă dânsele (le alintăm că doar îs babe) au stat pă scaun toată ziua şi tu NU. Ce are buey frate dacă te instalezi lângă un pieton? Ai ceva de pierdut? Nu cred! De caştigat? Dacă stau să mă gândesc cam da! Poate omu' are un ziar în bot şi mai citeşti şi mata cu coada ochiului o ştire, un scor, un transfer. Sau poate omu' vorbeşte la telefon spune ceva amuzant care de multe ori se ţine minte şi amuză. Am auzit multe poveşti care începeau cu "vorbea unu la telefon în troleu". De exemplu yo m-am aşezat odată fix lângă o tipă când celelalte locuri (erau câte 3-4 în ambele părţi) erau aproape libere şi ce crezi c-a urmat? Cum am intrat în contact cu tabla scaunului ea s-a ridicat şi s-a dus mai în faţă. O fi crezut că o hărţuiesc. Hai c-a fost simpatică :)

Traversatul pe ROŞU

Se întâmplă de multe ori să stai ca prostu' la semafor şi să aştepţi ca imbecu' din cauza roşului. Numa' că e roşu degeaba că nu vine niciun autovehicul. Am păţit să nu văd ce vine din cauza unui autobuz oprit în staţie mai încolo. Aşa că am făcut câţiva paşi în faţă şi ce să vezi. O solenză galbenă venea în viteză. Am făcut apoi câţiva înapoi (mai puţini) şi când mă uit mai bine o turmă dă 4-5 persoane se adunase în spatele meu. Sunt yo cioban sau semăn cu lideru' oaie? Ciomag d-ăla handicapat n-am, nici ţoală dă lână sau cizme dă porc şi n-am nici părul creţ. Pey deh...stimabili simţeau nevoia să fie conduşi. Şi dacă stau să mă gandesc şi yo am făcut aşa de nenumărate ori. Da' nu se pune la yo-s că am scuză, sunt Sportiv. Iar matale n-ai nicio scuză, ai doar mintea creaţă.

Plimbatul cu transportul în comun (A)

Toţi înşii sărăntoci se plimbă cu RATB dacă n-au maşini luate de tăticu'. Şi până la urmă constaţi (dacă vrei) că plimbatul ăsta zilnic te face uneori să disperi efectiv. Cum adică sunt la Universitate şi trebuie să ajung la Armenească. Pey merg atâta pă jos??? :o Nu drăguţă iau troleu. Pey de ce? Ca să nu mergi pe jos? Cică da! Da' nu iei în calcul înghesuiala, căldura. Doar ca să nu mergi pe jos iei troleu? Şi totuşi e doar o staţie ce are dacă mergi un pic, faci mişcare, respiri aer (prăfuit întradevăr da' e mai curat decăt subraţe nespălate, daipăre neschimbate sau tricoaie mult prea foarte mult purtate). Şi toate astea ca să nu depui efort. Mda şi totuşi v-aş întreba: când da-ţi buşi (sau v-o luaţi între...) nu depuneţi efort? Ba cred că da. Şi de ce nu luaţi troleul o staţie? Hmm pey că hă hă hăăăăăă. Noroc cu sportu' ăsta că altfel cocleaţi cu toţii înainte de vreme. Aşa că zic yo acu mai bine luaţi buey nene şi pe josu' că e sănătos şi vă creşte "performanţele", în timp bineînţeles. Numa' că se ştie, putorile nu se schimbă şi în special muierile care se bazează pe mascul. Şi când ăla oboseşte ce-i spuneţi? Că nu e bun de nimic? Da voi care doar aşteptaţi la ce sunteţi bune? La aruncatu' cu scuipatu' si cam atât. Ce să zic...mortăciuni. Aşteaptă maiCĂ CĂ cine ştie...